Bahna - stânci şi alte pietre preţioase

Undeva în sud-vestul ţării noastre, urcând pe o vale ce pătrunde adânc în dealurile cu aspect muntos cunoscute drept Podişul Mehedinţi, pornind de pe malurile Dunării, se află unul din acele locuri care parcă au fost zămislite de natură special pentru mountain-bikeri. Mult prea puţin cunoscut, chiar şi de către riderii locali, Bahna ar putea trece drept un secret bine păstrat. Cuvântul bahnă provine din limba slavă şi înseamnă zonă mlăştinoasă. Oricine s-a dat aici ar fi de acord însă că Bahna poate fi fără nicio problemă sinonim cu neaderent, abrupt şi din cale afară de stâncos.



Bahna, localitatea situată pe valea râului al cărui nume îl poartă, între dealurile pe unde odinioară trecea graniţa cu Imperiul Austro-Ungar, este o mixtură de sat oltenesc şi bănăţenesc. Oamenii locului te salută prietenos şi sunt mereu dornici să îţi destăinuie vreo poveste a zonei, iar de curând, tot mai interesaţi să afle pe unde te-ai mai dat. Obişnuiţi rapid cu prezenţa mountain-bikerilor pe potecile construite iniţial de strămoșii lor, nu de puţine ori îi poţi vedea (în special pe cei mici) adunaţi în centrul satului să admire bicicliştii care coboară pe Stoner, unul din traseele reprezentative.



Dacă ar fi să aplic etichete, aş spune că traseele de aici sunt definiţia enduro-ului: naturale, imprevizibile, presărate cu viraje tehnice. Dar cum enduro-ul se vrea a fi compromisul dintre mai multe discipline, sunt de părere că orice rider poate regăsi pe ele ingredientele necesare să-l facă fericit. De la downhill-eri la roadies, Valea Bahnei dispune de ceva pentru fiecare.



Traseele se află și de-o parte și de alta a văii, iar caracteristicile lor depind în mare măsură de versantul pe care te afli. Astfel, dacă pe partea dreaptă, cu expunere sudică, suprafața este mult mai compactă și solidă, pe versantul umbrit, aflat în stânga, alternanța dintre îngheț și dezgheț a măcinat stâncile, lăsând în urmă un sol afânat unde aderența lipsește cu desăvârșire. Una din părțile cele mai faine la toate astea e că nămolul nu are de unde să apară nici în cele mai umede perioade. În lipsa zăpezii, te poți da pe versantul sudic tot anul.



Amintit mai sus, unul din cele mai importante trasee din zonă, Stoner, coboară chiar în centrul satului, parcurgând secțiuni variate. Partea superioară este lată și rapidă, însă se îngustează treptat până ce devine un singletrail veritabil, porțiunea cu probabil cel mai mult flow din întregul areal. Highlight-ul acestui traseu rămâne însă partea inferioară, în care suprafața este acoperită aproape în permanență cu stânci; solicitantă atât fizic, cât și tehnic, căci spre final coborârea se face numai în serpentine înguste.







De cealaltă parte a apei, avem cele trei poteci abrupte, nu atât de fizice, dar puțin mai tehnice: Moartea Plăcuțelor și Bechet Sud și Nord (care, recunosc, merită niște nume mai bune). Altele sunt în plan pentru a fi construite anul acesta, cel puțin la fel de promițătoare.



Pe o suprafață acoperită cu pietriș afânat, potecile de aici sunt un adevărat test pentru frâne, anvelope și rider. Întâlnim segmente de totul sau nimic: atât de abrupte încât, pe parcursul a câtorva zeci de metri, este imposibil să mai oprești bicicleta. Culmi înguste și rădăcini la tot pasul nu fac decât să sporească diversitatea potecilor, iar pârâurile care formează mici cascade din loc în loc constituie cireașa de pe tort.









Pe lângă cele menționate anterior, Valea Bahnei mai ascunde nenumărate secrete, poteci la tot pasul pe întreg parcursul său, de la izvoarele aflate sub Munții Mehedinți, până la vărsarea în Dunăre. Atât de multe, încât nu-mi amintesc de vreo tură de explorare aici care să se sfârşească fără vreo descoperire nouă.



Deși prea puțin cunoscută, accesul în zonă se face destul de ușor. Dacă te afli vreodată în trecere pe E70, între Severin și Caransebeș, dă un semn înainte și mergi în dreapta la viaductul Bahna. După 15km, vei găsi un loc din care nu vei pleca dezamăgit!

Promit,
Pufi




Bahna mountain biking trails