Devron Zerga D5 - Testat

Devron, o subdivizie a grupului Eurosport DHS, este primul brand românesc care oferă o gamă de biciclete de calitate superioară, aliniindu-se astfel la standardele impuse de producătorii de renume și la trendurile pieței . Având în vedere faptul că DHS Bike Parts sunt importatori pentru multe branduri cu renume precum Sram, RockShox, Avid, etc; putem spune că proiectul Devron are acces la toate resursele necesare pentru a scoate un produs finit competitiv și de succes.

Bicicletele Dervron și-au făcut debutul la Eurobike în august anul trecut, fiind disponibile in magazinele din țară începând cu primăvara acestui an.

Mutarea celor de la Devron este una binevenită pentru piața locală, contribuind direct la dezvoltarea șcenei de mountainbiking în România prin creșterea accesibilității produselor. Modelul este unul ce a funcționat cu succes in vest unde producția locală a dezvoltat sportul și a condus ulterior la formarea unui nucleu de cunoscători care au dus scena mai departe. În România nu am avut până în prezent posibilitatea de a susține un brand local însă acest lucru s-a schimbat in 2014 iar schimbarea a fost una făcută cu cap, după cum veti vedea în cele ce urmează.

Echipa DirtBike a primit la test modelul Zerga D5 (nume ce ne-a trimis cu gândul la specia din StraCraft), modelul de vârf din gama bicicletelor de 26” Devron. Am avut “pe cap” această bicicletă aproximativ două săptămâni, timp în care i-am testat riguros limitele.

Primul contact cu bicicleta



De cum am scos din cutie această bicicletă, am fost plăcut impresionați de designul modern și cromatica aleasă. Vopseaua chiar de era mată (declarăm deschis pe această cale că NU suntem fani a folosirii vopselelor mate la biciclete), nu arăta deloc chicios și era completată într-un mod neașteptat și interesant de un albastru plăcut, asortat la rândul lui cu cămășile și jantele. Per total un aspect foarte plăcut al bicicletei și senzație vizuală cum că ar fi mult mai scumpă decât este în realitate. Primul gând care ne-a trecut prin cap a fost: “frate, asta chiar e facută în România?”. Răspunsul este: “da, este făcută în România (la Deva mai exact, de acolo numele “Devron”) și este făcută cu mult bun simț! ”. Surpriza vizuală a fost atât de puternică și de plăcută încât ne-ar veni ușor să mai vorbim vreo 3 paragrafe despre tot ce transmitea bicicleta asta în momentul în care am scos-o din cutie și am pus-o în mijlocul camerei lăsând-o să se uite la noi, dar ne vom rezuma la a trece scurt în revistă finisajele plăcute ale cadrului, sudurile nivelate, cuvetele integrate și liniile continue ale tuburilor care joacă și ele un rol important la capitolul estetică.

Echiparea



Dacă estetica a reprezentat o surpriză plăcută, echiparea generoasă ne-a păstrat entuziasmul la cote maxime. Și când spunem generoasă, ne raportam strict la categoria de preț în care se încadrează bicicleta. Chiar dacă este vârful de gamă de la Devron, într-o clasificare generală, bicicleta se regăsește poziţionată în sectorul mid-level.

Furca RockShox TK32 îşi face treaba bine din prima, în condiţiile în care tăria arcului se potriveşte cu greutatea riderului. În cazul nostru a fost la fix. Reglajul de preload este în plus. Am învartit de el şi nu am sesizat schimbări notabile. În schimb blocajul (lockout-ul) s-a dovedit util cand am urcat pe şosea. Reglajul de rebound functionează normal, am învartit de el numai pentru a îi testa funcţionalitatea, altfel nu l-am fi atins, nu am simţit nevoia.

Frânele Avid Elixir credem ca sunt veriga cea mai puternică a echipării. După ce s-au rodat plăcuţele şi discurile, au fost camaradul pe care ne-am putut baza “no mater what”. Randamentul lor rămâne acelaşi indiferent de coborâre. O alta alegere inspirată a fost discul de 180mm pe faţă care face diferenţa.

Transmisia, o dată reglată, merge bine dar nimic ieşit din comun. Schimbătorul de spate Sram X9 trece drept o mică aroganță însă este una care nu poate decât să ne entuziasmeze. La o bicicletă în această categorie, cred că am fi fost plăcut surprinși și de un x7.

Veriga slabă a echipării este angrenajul Truvativ Blaze pe Power Spline. Uitându-ne la restul componentelor din echipare, un angrenaj cu rulmenti exteriori s-ar fi încadrat la fix în tablou.

Anvelopele WTB Nano Race nu sunt nici ele cea mai stralucită alegere. Rulează bine pe asfalt însa prin padure, pe poteci, își fac simțite rapid limitările. Dacă ai ghinionul să dai de un drum cu noroi (cum am păţit noi) şi să mai fie şi în pantă, te poţi pregati liniştit de împins.
Şaua este confortabilă şi chiar după o tură lungă este plăcută pentru şezut. În schimb, cheita de şa poate fi dătatoare de bătăi de cap dacă schimbi des poziţia şeii. Se desface şi se strânge greu, la deschideri repetate, se slăbeşte şurubul, care apoi se lasă strâns la loc numai cu inbus.

Cu Devronul la dat



După prima impresie dată de această bicicletă şi având în vedere că este vârful de gamă de la Devron, ne aşteptam ca atunci când ne urcăm pe ea să ne aflăm într-o poziţie sportivă, gata de “razboi”. Nu a fost chiar aşa. Poziţia este mai de grabă confortabilă decât sportivă, adică placută plimbărilor prin oraş şi pe la iarbă verde iar noi nu pentru asta am luat bicicleta. Ce-i drept tipul acesta de geometrie este întalnita la bicicletele entry şi mid level unde se şi încadreaza Zerga D5. Pentru plimbări, mers la job, sau ture lejere, geometria asta este la fix. Dar dacă vreţi să transpiraţi, să dovediţi urcări în regim de concurs şi să haliţi poteci pe pâine, atunci vor fi nevoie de unele ajustări. În cazul nostru ne-am adaptat la ce am avut şi i-am dat să vedem cât duce. Şi adevărul este că a dus mai mult decât ne aşteptam.

Pe urcări stă bine, o dată ce ne-am intrat în ritm şi ne-am obişnuit cu ea (şi asta nu a luat deloc mult) bicicleta era o extensie a corpului şi făcea exact ce voiam.
Rigiditatea cadrului însă nu este tocmai cum ar trebui și acest lucru l-am simţit în mod special pe asfalt, când pedalam ridicat din şa.

Pe unele pante abrupte, roata de faţă dădea semne că ar vrea să se ridice de pe pământ dacă nu am fi fost atenţi. Poziţia ghidonului putea suferi numeroase reglaje care să schimbe treaba asta, pipa putea fi coborâtă, scurtat gâtul furcii astfel încât greutatea să vină mai în faţă şi poziţia să devină mai sportivă. Dar acest lucru ar fi dăunat experienţei de la coborâre, iar noi după o urcare grea vrem să savurăm din plin coborârea.

La vale bicicleta se simte stabilă şi oferă o senzaţie de siguranţă. Această senzaţie este întarită şi de frânele care ţin foarte bine. De asemenea, atipic pentru o bicicletă hardtail de cross country este faptul că am putut da bunny hop uşor cu ea, aceasta facând ca unele sărituri să fie uşor de abordat, lucru ce are să fie cu siguranţă apreciat de începători.

La viteze mari însa, gluma se îngroaşă şi nu mai este de joaca. Bicicleta îşi atinge limita şi parca îţi transmite să o laşi mai moale că nu îi place.
Virajele strânse merg abordate la viteze mai mari cu încredere, ghidonul nu dă semne de flex, principala limitare fiind aderenţa cauciuculrilor (după cum spuneam mai sus, rulează bine însă nu sunt foarte aderente).

După o zi întreagă de dat pe bicicletă, acomodaţi fiind cu poziţia şi geometria, nimic nu ne durea, nimic nu amorţise iar în tot acest timp distracţia a fost la ea acasă.

Geometrie

Mărime	S	M	L
A	420 mm	457 mm	495 mm
B	570,4 mm	569,7 mm	584,3 mm
B'	557 mm	551,8 mm	562,5 mm
C	73	73	73
D	69 °	69 °	69 °
E	425 mm	425 mm	424,9 mm
F	120 mm	130 mm	145 mm
G	1066,9 mm	1066,9 mm	1082,6 mm
H	35 mm	35 mm	35 mm

Nota DirtBike



Având în vedere mountain bike-urile produse până acum in România (cei mai mulţi dintre noi am început pe un First Bike sau DHS luat de la supermarket) putem spune că proiectul Devron este un pas mare pentru industria autohtonă către nivelul din occident. Pe langă aceasta este lăudabil faptul că imediat după punerea pe piaţă, bicicletele Devron reprezintă un concurent puternic brandurilor prezente deja de câţiva ani pe piaţa din România. Pe scurt, au făcut o treabă bună din prima.



Se vede ca au fost atent alese piesele din echipare astfel încat să iasă maximul de performanţă pentru categoria de preţ în care se încadrează (preţul recomandat este de 3400 lei). Mai mult de atât, aspectul vizual îngrijit face ca bicicleta să fie un concurent puternic al modelelor unor mărci de renume, marci care au investit mult în marketing şi imagine.



Cu un sentiment de uşurare şi de mândrie, putem spune din toată inima că proiectul Devron este un exemplu cum că “se poate” şi în România şi că productia locală rămâne un mit numai acolo unde nu este voinţă. Aşteptăm curioşi să vedem felul în care acest proiect are să evolueze în anii ce urmează, fiind plăcut surprinşi de startul pe care l-a avut.

Text: Costi Iordan / Tudor Geangala

Foto: Mircea Ignat