Hoinari prin Livigno: Hans Rey şi Danny MacAskill

Cinci ani. Atât a aşteptat el acest moment, această coborâre. Şi când spunem „el”, ne referim la nimeni altul decât Hans „No Way” Rey – un simbol al trialului, pionier al freeride-ului, membru de onoare al Mountain Bike Hall of Fame, aventurier şi ambasador al mountain biking-ului din întreaga lume. Îl poţi admira pe coperţile nenumăratelor reviste lăsându-şi amprenta cauciucurilor pe templele Maya din America de Sud, pe piramidele din Egipt cât şi pe multe alte repere cunoscute şi exotice din întreaga lume. Pe scurt, poţi spune că „No Way” Ray cunoaşte toate trailurile din lume, iar aventurile cu mtb-ul au devenit pentru el o rutină.



Nici gand! Hans Rey stătea nerăbdător şi se uita în josul unei poteci pe care nu se mai dăduse vreodată. Trailul se deschidea ameninţător la vale direct spre graniţa dintre Elveţia si Italia. Aflată în regiunea staţiunii montane Livingo din Italia, aceasta rută de downhill este una dintre cele mai spectaculoase fiind cunoscută doar de câţiva localnici. Unul dintre ei este Julian, un vechi prieten al lui Hans, care va veni alături de ei în tură. Julian face parte din grupul oamenilor care au îndrăznit să se dea pe acest trail. Însă Rey şi Julian împart bucuria de se da pe acolo alături de cel care se află pentru prima dată în Livigno, Danny MacAskill. De vreme ce Danny a ridicat la rang de artă skilurile sale de trial şi a fascinat întreaga lume cu clipurile sale de pe YouTube, nu mai e cazul să îl prezentăm.



După ce, mai demult, Danny l-a invitat pe Hans să se dea împreună la el acasă în Scoţia, Hans i-a răspuns acum invitându-l la o tură în Livigno, a doua casă a lui Hans, regiune denumită şi „Micul Tibet”. Nu e nevoie să mai spunem că Danny a acceptat imediat. „O invitaţie de la Hans? Evident că am acceptat. El este idolul meu încă din copilărie şi nu îmi pot imagina prea multe lucruri fiind mai interesant de făcut decât să mă dau alături de Hans! Opţiunile pentru trailurile de aici par a fi infinite. Atât de multă natură şi munţi pe care te poţi da la altitudini de peste 3.000 m. Să cauţi şi să găseşti o asemenea bogăţie poate dura o viaţă întreagă.”

Dar acum, coborârea! Hans Rey a păstrat această rută pentru o ocazie specială. Iar vizita lui Danny a fost un motiv cât se poate de bun. Cu anvelopele ţintuite în teren amândoi şi-au lăsat greutatea în spatele şeii, au dat drumul la frâne şi, urmându-l pe Julian, au dispărut la vale. Se pare ca Julian căuta linia pe care se dăduse cu ceva vreme în urmă, lucru greu de făcut după atâta acumulare de stânci şi grohotiş. Încet-încet ei prind viteză făcând mici corecţii pentru a-şi menţine echilibrul şi aderenţa pe terenul sfărâmicios. Frânează şi la final se opresc. Cu gura până la urechi şi plini de adrenalină se uită înapoi la coborârea pe care tocmai au făcut-o. Ce coborâre! „Trailul ăsta îmi aminteşte de filmele vechi de freeride pe care le urmăream când eram mic. A fost o experienţă incredibilă să mă dau pe teren atât de abrupt şi dificil”, spune Danny, singurul mod în care a putut concluziona ce a simţit mai devreme.



Cu o zi înainte Hans şi Danny se fugăreau pe una din nenumăratele trailuri de freeride din Livigno. Încă de la primul viraj această potecă le-a atras atenţia. „Acest tip de trail ilustrează cel mai bine cum înţelege Livigno şi ştie să satisfacă poftele freeriderilor”, spune Hans. Excursia lor reprezintă esenţa regiunii Val-delle-Mine, care se întinde de la Mottolino pana la Val delle Mine, aceasta fiind doar una din nenumăratele puncte de atracţie ale regiunii. Tura, demnă de o aventură, este destinată riderilor avansaţi, îţi dezvoltă skilurile de rider şi redefineşte sensul cuvântului „distracţie”.

Excursia lui Danny în Livigno a meritat. Fiind un rider cu experienţă pe această zonă, Hans Rey ştie cam tot despre nenumăratele posibilităţi pe care le ai în staţiunea situată la 1.816 m altitudine. Mai precis, în 1974 tânărul Hans, împreună cu familia sa, obişnuia să meargă la ture de picior în această regiune. Câţiva ani mai târziu Hans a schimbat bocancii de trekking cu o bicicletă de trial şi una de mtb şi de atunci Hans a început să cucerească lumea bicicletelor cu nick-ul „No Way” Rey. Însă chiar şi dacă de-a lungul vieţii aventurile l-au dus departe de a doua sa casă, tot timpul amintirile l-au legat de Livigno. „O varietate incredibilă de trailuri pentru orice nivel, un orăşel plăcut şi vesel tot timpul anului şi, evident, bucătăria grozava din Alta Valtelina – toate astea fac ca bikingul în Livigno să fie unic”, spune Hans. „Livigno este înconjurat de peisaje demne de fotografii perfecte şi până şi eu, dupa atatia ani, descopăr locuri noi de dat. În plus, faptul că staţiunea este izolată conferă acestui loc o linişte şi solitudine care fac dintr-o plimbare pe bicicletă ceva mult mai special. Pe de altă parte staţiunea în sine este foarte animată si neastâmpărată.” Faptul că staţiunea este de fapt un orăşel scutit de taxe a contribuit foarte mult la dezvoltarea sa şi popularitatea de care se bucură acum.



Însă Danny şi Hans încă nu şi-au încheiat ziua. Nu se pot abţine să nu facă puţin trial prin pitorescul Livigno. Fără nici un efort demn de luat în seamă Danny sare pe platformele de lemn la peste 1,5 m şi, foarte vioi, uneşte gapuri în timp ce îşi ţine echilibrul pe roata spate, pentru ca mai apoi să continue pe deasupra pereţilor înalţi de 4 metri, toate acestea în duet cu Hans. Câţiva turişti i-au recunoscut pe rideri şi sunt cuceriţi de îndemânarea lor. Autografe? Sigur, de ce nu. Hans ştie prea bine importanţa lui Danny în lumea mtb-ului şi mai ales în trial. „Danny a început practic o noua mişcare”, spune Hans. „A făcut deja atât de mult pentru acest sport. Este foarte plăcut să vezi ca Danny, în ciuda faptului că este o persoană atât de populară, a rămas un om cu picioarele pe pământ dedicată pasiunii sale pentru bicicletă.”



Următoarea zi Hans şi Danny au urcat pe munte cu gondola până la aproape 3.000 m terminând ascensiunea pe bicicletă. S-au oprit câteva momente pentru a asimila peisajul superb care se deschidea la „picioarele roţilor lor”. Din punctul de vedere al riderilor, partea cea mai importantă a zilei abia acum urma: coborârea de la Carosello până în Federia după care poteca din Pedaleda / Panoramico spre Val Federia, Livigno. Însă chiar şi profesioniştii au nevoie de câteva momente pentru a-şi concentra energia, iar căbănuţa de munte de lângă ei este exact lucrul de care au nevoie. Dar pauzele lungi nu prea sunt pentru Danny şi doar după câteva minute de relaxare el observă un drop ce poate fi dat de pe acoperişul cabanei. Zis şi făcut, Danny se urcă pe acoperiş şi dă dropul atât de uşor încât ai fi spus că este doar un exerciţiu de relaxare înaintea coborârii de pe munte.

Învăluiţi de vremea plăcută şi peisajul montan superb, Danny şi Hans rup în bucăţi muntele şi o iau la vale în viteză maximă pe trailuri înguste şi tehnice până când se pierd în pădurile din Val Federia. Ruta virajată îi duce peste şi prin torenţi punând la încercare talentele de pro-rideri ale celor doi.



Întorşi în Livigno, Danny se opreşte o clipă pentru a asimila experienţa italienească ce tocmai se întâmplase. Însă este un lucru ştiut faptul că mirosurile şi gusturile îţi împrospătează memoria aşa că delicioasa bucătărie a staţiunii i-a ademenit repede pe rideri în restaurantele din zonă. Danny a dat un Like special felului de paste Pizzoccheri. „Aici în Livigno au mâncare de care nu am mai auzit. Însă tot ce am mâncat a fost extraordinar!” Cu toate aceste amintiri bine stocate în memoria de lungă durată Danny părăseşte Livigno cu un sentiment plăcut de profundă pace interioară. „Cu siguranţă aceasta nu a fost prima şi ultima mea vizită în Livigno. Zilele petrecute alături de Hans au fost excelente iar aceasta este exact tipul de vacanţă care îmi permite să mă relaxez.”

Text furnizat de rasoulution
Foto: Marco Toniolo