Olimpicul Tudy Oprea are mai multe titluri în mountainbiking decât îmi pot eu aduce aminte. Trebuia probabil să fi urmărit cu mai multă atenție ;) acest subiect. Dar nu despre titluri este vorba aici, cât despre biciclete, obiectele pasiunii noastre. De-a lungul anilor, Tudy a avut unele dintre cele mai faine biciclete de cross-country și maraton din România, iar cea care-mi va rămâne întotdeauna în memorie va fi Kestrel-ul CSX din carbon cu Marzocchi Z1 X-Fly, de la începutul anilor 2000, pe când Tudy alerga pentru Surmont Club.
Vremurile s-au schimbat însă, iar domnul Oprea s-a dat multă vreme pentru brand-ul grecesc Ideal, pe care l-a promovat intens și cu succes, mai ales către cei interesați de cross-country și maraton. Dar după mulți lauri sub egida Geiger/Ideal, anul acesta echipa Procycling condusă de Tudy a trecut la biciclete Scott, și ele distribuite tot de compania pe care o reprezintă. Nimic special, spuneți? Ei, ba bine că nu!
În mod obișnuit nu mă interesez prea tare după bicicletele de anduranță, fiind absorbit dintotdeauna de sfera gravity, dar cea de astăzi mi-a captat atenția. Și m-am oprit, și m-am uitat, și m-am uitat din nou, și m-am uitat la Tudy și am crezut că nu vedeam bine. Omul tocmai câștigase Avrig Mountain Bike Race, la el acasă, pe un Scott Spark 900 Premium. De ce e asta ieșit din comun? Mai întâi deoarece puțini rideri de la noi folosesc în cursele de anduranță biciclete cu suspensie spate, hardtail-ul ușurel fiind încă etalon. Iar apoi fiindcă Tudy este un concurent care excelează pe traseele tehnice, iar cel de la Avrig este conceput ceva mai lejer, un fel de appetizer, o deschidere neoficială de sezon de anduranță, iar full-ul nu ar fi părut prima opțiune.
Cu siguranță, însă, bicicleta aceasta ne-a captat atenția, drept urmare am stat puțin de vorbă cu Tudy, un personaj aproape etern în cursele de MTB de la noi, socotit de mult de cei mai proaspeți decât el drept vulpoi bătrân și experimentat. Voila:
DirtBike: Salut, Tudy! Cum de te-ai dat cu un full la concursul de azi?
Am îmbătrânit. :) Lasând gluma la o parte, cred că bicicletele full-suspension au reușit în ultima perioadă să ajungă la greutăți și performanțe compatibile cu competițiile de cross-country. Am la dispoziție anul acesta un Scott Spark 900 Premium de 29”, echipat cu Shimano XTR Di2, pe care îl testez de aproximativ o lună și pe care se pare că îl voi folosi în majoritatea concursurilor din acest an. Azi a fost prima oară în competiție și se pare că ne înțelegem foarte bine. Mi se pare o alegere bună inclusiv pentru zonele de plat cu multe denivelări, dacă ai suspensiile setate corect.
DB: Ce diferă la bicicleta ta față de modelul de serie?
Practic tot în afară de cadru. Am montat pe el un grup Shimano XTR Di2 1x11, roțile sunt custom built, perifericele (ghidon, pipă, tijă de șa) sunt Pro Tharsis, construite special pentru cablurile și bateria Di2, iar suspensiile le-am înlocuit cu unele Fox iRD (suspensiile cu blocaj electronic legate la sistemul Shimano Di2).
DB: Ai niște roți mai speciale pe bicicletă. Poți să ne spui ceva despre ele?
Așa este. Sunt roți construite manual de Haico, cu jante din carbon, butuci Shimano XTR și spițe Sapim CX-Ray. Sunt ușoare, rigide și au o construcție care îmi permite șă montez cu ușurință pe ele inclusiv anvelope normale transformate în tubeless. Dar, în ansamblu, nu e vorba doar de specificațiile tehnice ale acestor roți, ci mai ales de mâna care le construiește. Haico face roți pentru mai multe echipe de World Cup.
DB: Cum te înțelegi cu transmisia XTR electronică?
Am folosit deja în sezonul 2015 un grup similar pe hardtail. Îl consider o revoluție în domeniu și sunt foarte încântat de performanțe, ușurința în utilizare și posibilitățile de customizare, în funcție de preferințe. Au fost câteva bug-uri care au apărut anul trecut în vreo două competiții, dar cred că am reușit să le rezolvăm.
DB: Bicicleta are și un reglaj electronic corelat pentru suspensii. Cum funcționează?
Cu un efort minim poți să alegi 3 variante de setare a suspensiilor pe care în prealabil ți le-ai reglat din aplicația E-Tube. Practic, e un sistem CTD de la Fox, pentru cei care folosesc așa ceva, dar pe care ți-l poți seta în funcție de traseu sau preferințe. Cu acest sistem am ajuns să folosesc blocarea suspensiilor foarte mult (aproape dublu față de un sistem mecanic). La prima vedere mulți îmi spun că nu li se pare o mare diferență, dar eu am montat înclusiv pe hardtail acest sistem, chiar dacă acesta nu are XTR Di2, iar asta după ce am folosit pentru o scurtă perioadă o furcă cu blocaj CTD mecanic.
DB: Ce pneuri ai ales pentru cursa de azi și de ce?
Deși traseul era uscat, prognoza meteo a fost destul de pesimistă, așa că a trebuit să iau în calcul și varianta în care plouă în concurs. Am optat pentru modelul Karma de la Kenda, în varianta normală (care de obicei se folosește cu cameră) transformată tubeless. Este unul din cauciucurile cele mai rapide de la Kenda, care are performanțe acceptabile și pe noroi. Am ales varianta normală și nu KSCT (tubeless ready), pentru a fi cât mai ușoare și ținând cont că nici traseul nu era unul cu multe posibilități de a lovi sau tăia cauciucul. A fost o alegere câștigătoare, chiar dacă până la urmă nu a plouat, având în vedere că am fost suficient de rapid pe ultimii 10 km de plat, pentru a-mi păstra avansul luat pe zonele tehnice.
DB: Cheers! Mulțumim! Succes mai departe!
Multe mulțumiri bunului prieten Tibi Hila pentru găzduire și pentru fotografiile de excepție!
Mai multe imagini în albumul atașat!
Scott Spark 700 Premium, măiestuos în ambientul Palatului Brukenthal - foto: Tibi Hila/hila.ro |
Vremurile s-au schimbat însă, iar domnul Oprea s-a dat multă vreme pentru brand-ul grecesc Ideal, pe care l-a promovat intens și cu succes, mai ales către cei interesați de cross-country și maraton. Dar după mulți lauri sub egida Geiger/Ideal, anul acesta echipa Procycling condusă de Tudy a trecut la biciclete Scott, și ele distribuite tot de compania pe care o reprezintă. Nimic special, spuneți? Ei, ba bine că nu!
În mod obișnuit nu mă interesez prea tare după bicicletele de anduranță, fiind absorbit dintotdeauna de sfera gravity, dar cea de astăzi mi-a captat atenția. Și m-am oprit, și m-am uitat, și m-am uitat din nou, și m-am uitat la Tudy și am crezut că nu vedeam bine. Omul tocmai câștigase Avrig Mountain Bike Race, la el acasă, pe un Scott Spark 900 Premium. De ce e asta ieșit din comun? Mai întâi deoarece puțini rideri de la noi folosesc în cursele de anduranță biciclete cu suspensie spate, hardtail-ul ușurel fiind încă etalon. Iar apoi fiindcă Tudy este un concurent care excelează pe traseele tehnice, iar cel de la Avrig este conceput ceva mai lejer, un fel de appetizer, o deschidere neoficială de sezon de anduranță, iar full-ul nu ar fi părut prima opțiune.
Numărul 2 la start, dar numărul 1 la finish! - foto: Tibi Hila/hila.ro |
Cu siguranță, însă, bicicleta aceasta ne-a captat atenția, drept urmare am stat puțin de vorbă cu Tudy, un personaj aproape etern în cursele de MTB de la noi, socotit de mult de cei mai proaspeți decât el drept vulpoi bătrân și experimentat. Voila:
DirtBike: Salut, Tudy! Cum de te-ai dat cu un full la concursul de azi?
Am îmbătrânit. :) Lasând gluma la o parte, cred că bicicletele full-suspension au reușit în ultima perioadă să ajungă la greutăți și performanțe compatibile cu competițiile de cross-country. Am la dispoziție anul acesta un Scott Spark 900 Premium de 29”, echipat cu Shimano XTR Di2, pe care îl testez de aproximativ o lună și pe care se pare că îl voi folosi în majoritatea concursurilor din acest an. Azi a fost prima oară în competiție și se pare că ne înțelegem foarte bine. Mi se pare o alegere bună inclusiv pentru zonele de plat cu multe denivelări, dacă ai suspensiile setate corect.
Chiar dacă la prima vedere pare apropiat de modelul de serie, nimic aici nu este lăsat la voia întâmplării! - foto: Tibi Hila/hila.ro |
DB: Ce diferă la bicicleta ta față de modelul de serie?
Practic tot în afară de cadru. Am montat pe el un grup Shimano XTR Di2 1x11, roțile sunt custom built, perifericele (ghidon, pipă, tijă de șa) sunt Pro Tharsis, construite special pentru cablurile și bateria Di2, iar suspensiile le-am înlocuit cu unele Fox iRD (suspensiile cu blocaj electronic legate la sistemul Shimano Di2).
Un cockpit mai curat decât masa de lucru a unui bucătar cu pretenții - foto: Tibi Hila/hila.ro |
DB: Ai niște roți mai speciale pe bicicletă. Poți să ne spui ceva despre ele?
Așa este. Sunt roți construite manual de Haico, cu jante din carbon, butuci Shimano XTR și spițe Sapim CX-Ray. Sunt ușoare, rigide și au o construcție care îmi permite șă montez cu ușurință pe ele inclusiv anvelope normale transformate în tubeless. Dar, în ansamblu, nu e vorba doar de specificațiile tehnice ale acestor roți, ci mai ales de mâna care le construiește. Haico face roți pentru mai multe echipe de World Cup.
Haico e un sinonim pentru calitate, dar nu la îndemâna oricui; prietenii primează! - foto: Tibi Hila/hila.ro |
DB: Cum te înțelegi cu transmisia XTR electronică?
Am folosit deja în sezonul 2015 un grup similar pe hardtail. Îl consider o revoluție în domeniu și sunt foarte încântat de performanțe, ușurința în utilizare și posibilitățile de customizare, în funcție de preferințe. Au fost câteva bug-uri care au apărut anul trecut în vreo două competiții, dar cred că am reușit să le rezolvăm.
XTR-ul rămâne un vis pentru mulți, în varianta Di2 cu atât mai mult - foto: Tibi Hila/hila.ro |
DB: Bicicleta are și un reglaj electronic corelat pentru suspensii. Cum funcționează?
Cu un efort minim poți să alegi 3 variante de setare a suspensiilor pe care în prealabil ți le-ai reglat din aplicația E-Tube. Practic, e un sistem CTD de la Fox, pentru cei care folosesc așa ceva, dar pe care ți-l poți seta în funcție de traseu sau preferințe. Cu acest sistem am ajuns să folosesc blocarea suspensiilor foarte mult (aproape dublu față de un sistem mecanic). La prima vedere mulți îmi spun că nu li se pare o mare diferență, dar eu am montat înclusiv pe hardtail acest sistem, chiar dacă acesta nu are XTR Di2, iar asta după ce am folosit pentru o scurtă perioadă o furcă cu blocaj CTD mecanic.
Suspensii cu inteligență artificială, cum ar veni - foto: Tibi Hila/hila.ro |
DB: Ce pneuri ai ales pentru cursa de azi și de ce?
Deși traseul era uscat, prognoza meteo a fost destul de pesimistă, așa că a trebuit să iau în calcul și varianta în care plouă în concurs. Am optat pentru modelul Karma de la Kenda, în varianta normală (care de obicei se folosește cu cameră) transformată tubeless. Este unul din cauciucurile cele mai rapide de la Kenda, care are performanțe acceptabile și pe noroi. Am ales varianta normală și nu KSCT (tubeless ready), pentru a fi cât mai ușoare și ținând cont că nici traseul nu era unul cu multe posibilități de a lovi sau tăia cauciucul. A fost o alegere câștigătoare, chiar dacă până la urmă nu a plouat, având în vedere că am fost suficient de rapid pe ultimii 10 km de plat, pentru a-mi păstra avansul luat pe zonele tehnice.
DB: Cheers! Mulțumim! Succes mai departe!
Astăzi, toți concurenții au văzut-o din spate - foto: Tibi Hila/hila.ro |
Multe mulțumiri bunului prieten Tibi Hila pentru găzduire și pentru fotografiile de excepție!
Mai multe imagini în albumul atașat!
Raporteaza
25 Comentarii
Scrie un comentariu
Promovează-ți afacerea aici !
Promovează-ți afacerea aici !
Rezultatul îi preţ redus per rulment plus uşurează munca celor care concep diferite maşinerii deoarece nu îi nevoie să proiecteze şi rulmenţi.
Dar "industrial" nu spune absolut nimic despre calitatea rulmentului. Deci poţi avea doi rulmenţi identici ca dimensiuni dar cu diferenţă de la cer la pământ la calitate.
... cum există şi diferenţă de calitate şi între bilele şi conurile folosite în butuci M475 şi respectiv la XTR.
Cu alte cuvinte degeaba ştii să citeşti şi să înţelegi specificaţiile rulmenţilor, dacă nu le publică nimeni.