Zsu RedBull Press & Training Camp

A trecut ceva vreme de la întâlnirea de la Viscri însă un subiect bun merită povestit şi puţin mai târziu. Se pare că mai adoptăm şi obiceiuri bune de la alţii şi iată-ne prezenţi la prima întrunire special organizată în vederea promovării unui sportiv.

Este vorba de Zsuzsa Gyurka (se citeşte Juja sau pe scurt Ju), care la doar 16 ani a luat cu asalt scena ciclismului şi în special a mtb-ului din România. Să spui că Zsu este o sportivă bună este o afirmaţie modestă. Ea este Campioană naţională şi balcanică la mtb, iar viitorul ei arată din ce în ce mai bine.

Zsuzsa Gyurka - NoMad Merida CST. Foto: Dan Mazilu

Întâlnirea s-a ţinut la Viscri, în Braşov. Un sătuc, fost săsesc, pierdut undeva pe dealurile molcome dintre Fişer, Buneşti şi Meşendorf, alte sate unde cicloturismul este la el acasă. Echipa de mtb unde activează Zsu, NoMad Merida CST, reprezentată prin Daniel Sărdan, team manager, împreuna cu RedBull România, care veţi vedea mai târziu ce implicare are, s-au ocupat de organizarea acestor 3 zile de Traning & Press Camp, 7-9 aprilie 2013.

Am fost cazaţi într-un loc superb din Viscri, care de afară, din uliţa centrală, nu trăda nimic deosebit. Am stat la numărul 125 şi ţin să vă recomand această pensiune pentru viitoarele voastre ture de bike pe care le puteţi face în zonă. Mihai şi Raluca Grigore au cumpărat o casă veche săsească, cu tot cu şura din fundu’ curţii, şi au renovat-o în aşa fel încât au păstrat atmosfera de la ţară în care au inclus tot confortul modern.

Reclamă, reclamă, dar merită. Foto: Dan Mazilu

De ce spun „viitoarele voastre ture”? Pentru că de regiunea asta se ocupă o altă persoană la fel de pasionată de bicicletă, ca şi Zsu de altfel, însă îndreptată pe partea de turism. Cornel Stanciu, de la Fundaţia ADEPT şi el membru al echipei NoMad Merida CST, construieşte în zonă zeci de km de piste neasfaltate pentru bicicletă. La final ei urmează să beneficieze de 110km de trasee care străbat pădurile şi trec peste dealurile şi prin satele din zonă. În plus pe traseu te vei putea opri la localnici unde vei mânca tradiţional în stilul „slow food” şi caza în case restaurate în acelaşi stil, primitoare şi călduroase.

Pe potecile construite de Cornel Stanciu şi echipa sa. Foto: Dan Mazilu

Dar să revenim la oile noastre, a se citi biciclişti :) Zsu este o sportivă care, pe lângă beneficiile sportive personale, are şansa să ducă numele României la nivel internaţional şi unul foarte înalt chiar. Împreună cu cei care o susţin se gândeşte serios la următoarea Olimpiadă. Cine sunt însă cei care o susţin şi cum o susţin?

NoMad Merida CST este la ora actuală echipa de mountain bike la care activează însă Zsu şi-a început cariera la 13 ani la CS. Mureşul, ea fiind originară din Târgu Mureş. A practicat o mulţime de sporturi însă cel mai bine i s-a potrivit ciclismul. S-a dat destul de mult şi la şosea şi ciclocros însă mtb-ul o atrăgea într-un mod special. După ce a petrecut un an la CS Mureşul, Zsu a plecat la SC Master Ski & Bike, o echipă privată, în încercarea de a găsi o echipă, o familie care să o ajute în cariera. Simţea deja că poate face mai mult decât sport la nivel regional.

Intră în scenă Daniel Sărdan, managerul echipei NoMad Merida CST şi organizatorul cunoscutului maraton mtb de câmpie ;) Prima Evadare. Daniel a fost contactat de RedBull rugat fiind să găsească un „talent” care să reprezinte brandul austriac de suc energizant. RedBull dorea un atlet tânăr aflat la începutul carierei şi cu reale şanse de reuşită la nivel global nu doar naţional. Daniel a recomandat-o pe Zsu şi iată cum acum nu o mai poţi dezlipi pe Zsu de culorile RedBull.

În încercarea de a obţine imaginea perfectă. Foto: Dan Mazilu

Iar acest lucru nu este unul rău. Dacă nu stai să te gândeşti mult poţi uşor trage concluziile greşite spunând ca RedBull se foloseşte de ea pentru a vinde mai mult suc. Este penibil, ajutorul fiind reciproc, iar acum, la început de drum, beneficiul cel mai mare îl are Zsu. RedBull a preluat-o pe Zsu şi au dus-o în Austria unde i-au făcut o baterie de teste specifice atleţilor care reprezintă acest brand. Cu alte cuvinte Zsu este bună, dar să vedem cât de bună. Se pare că atât de bună încât a fost acceptată în acest club exclusivist al atleţilor sponsorizaţi RedBull.

Nu am scăpat de fotbal nici la Viscri!! Foto: Dan Mazilu

Cum se simte însă Zsu în această lume corporatistă a brandurilor şi brandingului, câtî legătura mai are sportul cu ea? Pai dacă nu ar mai avea legătură nu s-ar mai povesti. Zsu se antrenează 6 zile din 7 pentru a-şi creşte nivelul şi o face nu doar pentru ea şi cursele la care participa, dar şi pentru exigenţele RedBull. Acest Press & Training Camp a fost primul pentru ea şi se pare că l-a suportat destul de bine. Dacă aţi urmărit-o pe Zsu pe la curse aţi observat că rareori o vezi zâmbind, iar pentru un fotograf o imagine în care ea zâmbeşte este un adevărat trofeu. Zsu nu este însă o persoană tristă, este doar serioasă şi relativ retrasă fiind atât de concentrată pe ce face. Practic la 16 ani ea are deja un loc de muncă: să performeze din ce în ce mai bine pe bicicletă.

Tot pe potecile lui Cornel, cu echipa în spate. Foto: Dan Mazilu

În cele 2 zile de foto shooting, împreună cu ceilalţi fotografi şi jurnalişti care au participat la event şi ghidaţi de fotograful oficial RedBull, Mihai Stetcu, am încercat să-i creionăm lui Zsu o îmagine aşa cum am văzut că se practică „în afară”. Asta pentru că un sportiv fără imagine, fără manager şi fără marketing pentru România va rămâne un simplu sportiv cu performanţe însă fără nimic altceva. Cunoaştem însă modul în care se exprima RedBull aşa că suntem siguri că Zsu va beneficia de promovarea şi susţinerea corectă. Şi deja are o mulţime de fani, nu doar în ţară ci şi în străinătate.

Scurtă pauză pentru regrupare şi briefing. Foto: Dan Mazilu

Printre picături am aflat că Zsu nu are preferinţe când vine vorba de curse. Degeaba încercam să aflu care este distanţa optimă pentru ea, tipul de traseu sau de vreme. Ea răspundea simplu de fiecare dată cum că dacă ştie detaliile cursei care urmează pur şi simplu se antrenează pentru specificul cursei respective. Nu contează dacă are 30, 60, 80 sau 100 km, dacă este maraton sau xc, dacă este cald sau frig, ploaie sau caniculă. Mai mult, am observat o tehnică excelentă pe care Zsu o foloseşte. Dacă ei îi este greu în timpul cursei înseamnă că adversarelor ei le este şi mai greu, iar asta îi dă şi mai multă forţă. Am putea rezuma cu „Dacă te simt slab, eşti mâncat!”

Între dublele şi triplele trase mai aveam timp şi de o poantă. Foto: Dan Mazilu

Toate bune şi frumoase, dar cât timp mai are pentru ea? Mai are viaţă personală? Pe scurt nu prea. Şcoala şi antrenamentele îi mănâncă tot timpul. Programul pe care îl are pentru antrenamente este foarte bine gândit însă nu îi mai lasă timp şi de altceva. Întâlnirile cu prietenii abia dacă mai au loc în ziua de pauză din săptămână care nici aia nu este tot timpul de pauză. Iar când începe sezonul competiţional Zsu mărturiseşte că prietenii trec pe planul 2 sau chiar 3. Deci sacrificii. Zsu nu are un birou, un calculator şi un program fix de lucru după care se duce acasă şi iese la joacă. Cu toate astea ne spune că nu ar schimba cu nimic locul ei de muncă, bicicleta şi poteca.

Încercând să pară profi. Nu era greu. Foto: Dan Mazilu

Însă Zsu este tânără şi încă fără experienţă bogată, cum se poate organiza atât de bine încât să se ţină de antrenamente, de şcoală, să-şi organizeze calendarul competiţional etc. Intră în scenă acum Mircea Gustav Robert, aka Robike, tatal ei, la rândul său biciclist cu rezultate foarte bune dar şi motociclist, endurist. Robike este un dur, iar când îl vezi în concurs cum pompează la pedale mega concentrat şi cu tatuajele de pe antebraţe vibrând pe ghidon, îi faci loc liniştit să te depăşească. Robike este mentorul lui Zsu, antrenorul ei, mecanicul, şoferul, managerul, practic tot ce ţine de organizarea unui sportiv de la care se cere foarte mult.

Robike este sever şi strict cu Zsu. Adevărul este că performanţă nu se face decât cu armată şi îndrumare de fier, iar Zsu ascultă de sfaturile sale, nu doar pentru că e tatăl ei, dar şi mulţumită experienţei pe care Robike a acumulat-o în cei 42 de ani de viaţă. Merg împreună la concursuri, evenimente ca şi acesta de la Viscri, se antrenează şi mănâncă împreună.

Foc de tabără obligatoriu, powered by RedBull...? Foto: Dan Mazilu

La final de Press Camp ne-am bucurat cu toţii de faptul ca Zsu beneficiază de atâta susţinere morală, sportivă şi mai ales financiară. Talentul cu care s-a născut, condiţia fizică pe care a dobândit-o în timp, imaginea care îi este creată prin astfel de evenimente şi susţinerea financiară din partea sponsorilor par a fi toate ingredientele necesare lansării unei cariere de succes şi împlinirii unui vis.

Ne bucurăm pentru ea şi abia aşteptăm să o vedem pe podium în concursurile noastre naţionale, la cele internaţionale şi, evident, la Olimpiada din 2016!