Mirosul era unul cunoscut şi nu mi-a luat mult timp să-l recunosc. Defender-ul lui Tibi avea fix aceeaşi mireasmă de nou pe care-l avea Oltcit-ul lui tata când ne fusese livrat în primăvara lui '88. Vopsea metalizată, motor boxer cu "piese franţuzeşti", bord de navă spaţială, interior… Ce legătura are asta? Niciuna, o punte peste timp şi Bine, atât. Eram de abia la prima urcare spre tabăra de bază a Surmont Gravity Jam, situată în zona superioară din arealul Cheile Grădiştei şi peisajul devenea din ce în ce mai frumos cu fiecare serpentină urcată. Undeva în stânga, culoarul Bran-Rucăr ca şi când ar fi fost făcut din Lego. Când am ajuns sus, pur şi simplu nu mi-a venit să cred; am rămas mut. Ca să fiu sincer, m-am tot gândit cam de vineri cum naiba o să scriu acest text, cum o să încerc să îl înec în superlative în care cred şi oricum aş lua-o ajung la aceeaşi concluzie: cuvintele nu pot face dreptate peisajului şi mai ales senzaţiei de acolo. Eşti efectiv în altă lume, departe de stresul urban şi de mizeria cotidiană. Şi totuşi atât de aproape!
E foarte ironic că echipa Surmont a ajuns la Cheile Grădiştei taman pe ocolite, după ce a devenise foarte clar că din raţiuni strict obiective concursul tradiţional de la Sinaia era imposibil. Alunecare de teren, stâlp de la gondolă afectat, drum de acces blocat, tarif la telecabină 18 RON per tură până la 1400
plus bicicletă.
Friends don't let friends ride shit! Atunci s-au făcut conexiunile fireşti. Cheile Grădiştei se află în zona Fundata, între Bucegi şi Piatra Craiului. Da-da, Bran dar nu prea. Dacă vă gândiţi la pensiunile aglomerate, construite una lângă cealaltă, populate de turişti dornici să experimenteze un "tradiţional" kürtös kalacs sau o mască de vampir, sunteţi pe o cale greşită. Fentăm dibaci caninii proeminenţi, driblăm elegant aluziile însângerate, pasăm la alţii şi mergem mai departe. Kitsch-ul nu are nici o legătură cu Cheile Grădiştei. Aici reperele principale sunt bunul gust şi bunul simţ, evidente produse ale educaţiei, obrazului subţire, a bunei creşteri şi a celor 7 ani de acasă. Prea mult "bun" pentru o singură frază? Vă poftesc să veniti să vedeţi şi singuri! Vă dau o ladă de bere scumpă dacă nu o să vă placă!
Surmont Gravity Enduro Jam 2011- Alf track preview from monkeyboy on Vimeo.
Alex Gârbacea este destul de cunoscut în cercurile de endurişti, snowboarderi şi nu numai. Omul se dă cu succes cu motorul, a participat la Dakar şi la Raliul Faraonilor, printre altele, iarna o petrece tot pe coclauri, iar familia sa are o inimă şi pentru schiul fond, de unde îşi trage originile sportive. În mod evident, Alex are înţelegere şi pentru alte sporturi decât cele de mai înainte şi, da, se dă şi el cu bicicleta destul de bine. Deci s-a întamplat doar ce era logic să se întâmple. Unu şi cu unu fac doi, nu trei sau patru. Tibi şi cu Geza s-au teleportat la Cheile Grădiştei deîndată ce Geza a terminat cu Dirt On Fire şi munca la trasee a început. TraseE pentru ca sunt două, chiar trei! Tibi mărturisea deunăzi că nu se aştepta să termine treaba mai devreme de anul viitor, dar se pare că bunele intenţii pot fi pavaj pentru un concurs de succes şi traseele s-au materializat vazând cu ochii; aproape miraculos ai zice! În cele din urmă s-a renunţat la unul dintre ele pentru a avea două trasee de concurs cu start şi finish comun. Traseul numărul trei, nevăzut încă de rideri, este totuşi gata şi poate fi folosit, nota bene!
Principiul de concurs este unul proaspăt şi original pentru România: două parcursuri diferite, riderii se dau cât pot pe amândouă, li se iau timpii continuu, astfel încât îi pot îmbunătăţi de la manşă la manşă, iar rezultatul care contează este produsul cumulat al celor mai buni timpi obţinuţi pe fiecare dintre trasee. Ideea din spatele conceptului este ca participanţii să se dea cât mai mult şi să se bucure cât mai bine de împrejurimi. Uplift cu Tundra lui Alex cu V8 de 5.7 litri: 6 locuri lejere, 8 locuri mai ca sardinele, 20 de locuri in regim de concurs cu tot cu benă şi adăugiri; easy! Ah da, şi cu Geza la volan bagă suta chiar şi cu ăia 20 de oameni în ea şi pe remorcă, e indicat doar să mai ţii ochii închişi din când în când…
The man in charge © Alexandru Prepeliţă
Aliniiieeeeeerea! © Alexandru Prepeliţă
Got Tundra? © Alexandru Prepeliţă
Trecem la dat! Iac este traseul mai uşor dar cu zone de pedalat unde poţi pierde secunde preţioase. Oldschool prin natura lui, are bucăţi de mare viteză, curbe off-camber, unde trebuie să ai încredere în dibăcie, grade de înclinaţie şi profilul cauciucurilor, dar şi câteva bucăţi tehnice răsfirate. Exact ca şi malamutul blând dar aprig după care îşi trage numele. Alf este traseul dificil, de downhill pur, care a dat bătaie de cap cam tuturor, cu nişte
switchback-uri tăiate în pământ şi pietre desfrânate (sic) care bat un oarecare a propos la un oarecare Champery, cu zone unde e esenţial să ştii când să NU tragi de frână pentru a-ţi păstra viteza şi inerţia, cu o ravenă foarte abruptă pe ultima bucată şi cu o săritoare amplă de final care te proiectează în zona unde activează radarul. Cum care radar? Speedtrap-ul echipei Chrono Moto din Ungaria, care şi-a făcut şi de data asta datoria impecabil. Cu un zâmbet!
Vineri a fost zi de antrenamente şi, în mod aproape previzibil, lumea a cam ignorat traseul "mai uşor". O manşă, recunoaştere, "Ah, bine…" şi "Băi, eu mă dau pe traseul greu că parcă e mai fain!" Bineee… ;) Sărim peste o seară liniştită, peste relaxarea din piscină, jacuzzi şi saună şi trecem direct la sâmbătă. Zi de concurs!
Labaie © Alexandru Prepeliţă
Ne, şi zici că e bună mâncarea asta în camuflaj? © Alexandru Prepeliţă
Rocks rock! © Alexandru Prepeliţă
"Eu sunt ursul, să-nceapă concursul!" De la ora 9 la 13 a fost deschis doar Iac, traseul "uşor", iar participanţii s-au înghesuit să scoată timpi din ce în ce mai buni. Start la minut, "primul venit, primul servit" şi aşa mai departe. Numai că… ce iei pe mere dai pe pere şi asta a însemnat că zonele de plat şi de uşor uphill au necesitat plămân, inimă, bulan şi în general pregătire fizică peste medie şi nu au putut fi biruite doar prin viteza câştigată prin alte părţi mai abrupte. Oameni buni, era nevoie de pedale, iar riderii ajungeau jos sfârsiţi, cu plămânii cravată, ce s-o mai lungesc?! Feeding zone-ul ad-hoc, împrumutat de la maraton, cu un măr, o banană, un ceai, o căpşună, o măslină, o atenţie plus ce mai aveau prietenii de la Surmont prin desăgi a prins prin urmare numai bine.
Rezultate intermediare: bombasticul Petardă pe 1, Tzuna pe 2, Danika pe 3, Kiks dominator la clasa de Masters denumită inspirat Stone Age, Sasu' cel mai rapid la Barely Legal, iar Dana dominatrix pe podiumul de fete, după succesul proaspat de o săptămână. Hm!
© Bombaaa! Alexandru Prepeliţă
Alf şi partea a doua a concursului: ei, acu-i acu! După o binemeritată pauză de o oră am înghesuit cât de multe manşe s-a putut până la ora 18, când concursul avea să se încheie. După o zi de dat şi mai bine de 50 de rideri, traseul era bine primenit şi aştepta să-i inhaţe pe rideri. Cam cum ar fi făcut şi Alf, malamutul simpatic dar zănatic al lui Tibi, după care a fost botezat. Ploaia şi-a facut apariţia la un moment dat, exact ca şi vineri de altfel, dar a fost alarmă falsă, iar la cât de uscat era traseul, nu a însemnat practic nimic în ecuaţia concursului, dincolo de 2-3 picături răzleţe şi nişte ochelari stropiţi pe iarba din zona de viteză de la finish. Probabil că mulţi dintre noi s-ar fi bucurat dacă ar fi plouat mai mult, fiindcă asta s-ar fi tradus în aderenţă sporită pe câteva bucăţi bune din traseu. Cel mai dificil adversar în această a doua parte a zilei a fost însă propria oboseală. Bucăţile pe care zburai fresh fiind cu o zi înainte deveneau unele de muncă silnică la ultimele ture. Şi totuşi ajungeai în finish şi te gândeai că musai trebuie să mai dai o tură, indiferent de cât de obosit eşti. Asta spune o grămadă despre Cheile Grădiştei. Îmi place să cred că majoritatea riderilor sunt în asentimentul meu.
Premierea a fost făcută în jurul focului, sus în vârf de deal, în jurul orei 22:30. Petardă a câştigat detaşat la Power Age, adică Seniori, Kiks la Stone Age, adică Masters, Sasu la Barely Legal, adică Juniori, şi Dana la Gravity Girls a.k.a. domnişoare. Bunul nostru prieten Costi a împuşcat în cele din urmă rezultatul urmărit în timpul zilei, reuşind să recupereze timp valoros şi să ajungă pe obişnuitul său loc 6, motiv suficient să se facă gong, să radieze de dragoste şi de adevăr în relaţia cu toată lumea şi să bage sprinturi nocturne prin parcările hotelurilor. De asemenea, demn de menţionat este Mircea Fănăţan din Baia Mare care a condus pe timp de noapte ca teleghidat direct de la Reşiţa şi a venit direct pentru ziua de concurs. Respect! Respect partea a doua: Mircea Ignat s-a dat o bună parte din ziua de concurs fără lanţ şi fără schimbător!!! Chainless Challenge? Hm! Tudorel a.k.a. DJ Shaka a vegheat focul cu sunete şi focul a vegheat petrecăreţii cat i-au ţinut gladiolele pe aceştia. Bun aşa!
Credeţi că am terminat? Nicidecum! O luăm de la capăt. Duminica e ziua Domnului, dar în acelasi timp mai este altă zi de dat. Aşa că hai pe trasee şi hai să îi dăm bice! Cam aşa a fost duminica: mellow, relaxată şi plăcută; poate cea mai faina zi de duminică de anul acesta…
Dacă ce am scris mai sus vi se pare înflorit, nu aveţi decât să mergeţi să vă convingeţi cu proprii ochi, după cum am mai spus. Vom aveam doar de câştigat cu toţii: voi că veţi rămâne cu gurile căscate şi veţi realiza că peisajul "de Austria" sau "de Elveţia" e uneori după colţ, organizatorii fiindcă-şi vor fi făcut datoria, iar eu pentru că îmi veţi da dreptate. Ca fapt divers, oamenii din Ungaria de la Chrono Moto (companie mare de profil care a avut doar în acel weekend 7 curse în total) ne-au spus la plecare că le vor povesti colegilor lor că n-a prea fost fain la acest eveniment, doar ca sa fie siguri că vor veni tot ei şi la anul. Haha!
Enough said: go ride!
Cezar attaque! © Alexandru Prepeliţă
Daniel Dumitrescu avec le day-glo © Alexandru Prepeliţă
© Alexandru Prepeliţă
Răzvan Damian nu comentează la kickerul ăsta. ;) © Alexandru Prepeliţă
Atenţie! Traseele de la Cheile Grădiştei rămân neclintite şi pot fi accesate oricând. În masura în care se strânge suficientă lume, uplift-ul cu bestia de 5.7 litri nu va fi o problemă. Asteptaţi veşti bune din partea echipei Surmont şi din partea oamenilor de bine de la Cheile Grădiştei în viitorul cât mai apropiat. Momentan se lucrează la un sistem de comunicare şi de acces cât mai
user-friendly pentru cei care vor să se dea la Cheile Grădiştei. Vor exista pachete de cazare avantajoase, transport şi alte facilităţi.
Things are on a move!
Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la organizarea Surmont Gravity Enduro Jam! Ei sunt: staţiunea Cheile Grădiştei, sponsorul principal Burn Intense Energy, Trek, Urge, TSG, Sixpack, G-Form, echipa Chrono Moto, serviciul de Salvamont şi serviciul de ambulanţă, Alex Gârbacea şi familia, părintele-campion Bilă Ianoşiu, Kinda Geza, Abraham Domokos, Tiberiu Macaveiu, Victor Guliciuc, Ion Anghel şi toţi shaperii localnici.
Onorat, pentru echipa Surmont şi un event de pomină,
Maximilian Munteanu
Rezultate "Iac"
Power Age
1. Radu Ianoşiu-Hangan
2. Ionuţ Bodnar
3. Dan Marcu
4. Cezar Băjenaru
5. Gabor Pal
6. Mircea Ignat
7. Mircea Fănăţan
8. Constantin Iordan
9. Octavian Czeko
10. Vlad Nimăt
Barely Legal
1. Christoph Baier
2. Sebastian Grosu
3. Bogdan Ştefan Boloş
Stone Age
1. Christian Rakosy
2. Ciprian Popescu
3. Sorin Sculeanu
Gravity Girls
1. Dana Seleuşean
2. Raluca Dobrescu
3. Ana-Maria Selcieanu
Rezultate "Alf"
Power Age
1. Radu Ianoşiu-Hangan
2. Ionuţ Bodnar
3. Mircea Fănăţan
4. Dan Marcu
5. Cezar Bajenaru
6. Constantin Iordan
7. Gabor Pal
8. Vlad Nimăt
9. Mircea Ignat
10. Octavian Czeko
Barely Legal
1. Christoph Baier
2. Sebastian Grosu
3. Dorian Borkics
Stone Age
1. Christian Rakosy
2. Ciprian Popescu
3. Alexandru Tothăzan
Gravity Girls
1. Dana Seleuşean
2. Raluca Dobrescu
3. Ana-Maria Selcieanu
Rezultate cumulate
Power Age
1. Radu Ianoşiu-Hangan
2. Ionuţ Bodnar
3. Dan Marcu
4. Cezar Băjenaru
5. Mircea Fănăţan
6. Constantin Iordan
7. Gabor Pal
8. Mircea Ignat
9. Octavian Czeko
10. Vlad Nimăt
Barely Legal
1. Christoph Baier
2. Sebastian Grosu
3. Bogdan Ştefan Boloş
Stone Age
1. Christian Rakosy
2. Ciprian Popescu
3. Alexandru Tothăzan
Gravity Girls
1. Dana Seleuşean
2. Raluca Dobrescu
3. Ana-Maria Selcieanu
Toate fotografiile sunt realizate de Alexandru Prepeliţă. Toate drepturile rezervate.
Pentru mai multe imagini accesaţi
contul de Facebook Surmont Gravity Enduro Jam 2011. Click!
