Amenajarea unui traseu de XC - partea I, găsirea unei locaţii şi stabilirea rutei favorabile

Fără îndoială, orice rider ar trebui să fie preocupat, pe lângă dat, şi cu trail building-ul, crearea de noi trasee. La acest capitol am observat însă că stăm foarte foarte prost, toţi aşteptându-se să "le pice rampele din cer". Deseori văd pe forum copii plângându-se că nu au dirtpark, că nu au trasee pe lângă oraş, că primăria (wtf??) nu face nimic. Prin articolele pe care urmează să le scriu vreau să lansez o invitaţie riderilor din toate zonele ţării la săpat: primăvara este un anotimp excelent pentru asta, fiind răcoare şi fiind, de asemenea, urmată de vară şi implicit vacanţă/concediu, când toată lumea vrea să se dea cât mai mult.

O să mă axez în cele ce vor urma pe latura mountain-biking-ului practicată de mine, XC-ul. Probabil multă lume are impresia că la cross-country nu e nevoie de amenajări, riderii plimbându-se doar pe drumuri forestiere. Este total greşit, şi cine a văzut măcar o dată o etapă de la Cupa Mondială de XCO ştie despre ce vorbesc. Şi noi ne dăm pe poteci presărate cu rădăcini şi bolovani, cu kickere şi contrapante, abrupte şi sinuoase (vezi Maros XCO Cup )

Bun! În primăvara aceasta, doresc să amenajez (sper împreună cu ceilalţi rideri de la mine din oraş!!) un traseu în apropiere. O să descriu în continuare, pe măsură ce progresez, paşii pe care i-am urmat.

În primul rând, alegerea unei locaţii. Trebuie găsit un loc accesibil, cât mai aproape de oraş, legat de acesta printr-o cale de transport. În cazul de faţă, Dealul Şindrilei, localizat la 11km de Severin, şoseaua aflându-se la cca. 1km de intrarea în traseu.

localizare Dealul Şindrilei în cadrul judeţului Mehedinţi

De asemenea, este foarte important ca locul ales să nu reprezinte un punct de atracţie pentru: păstorit (nu vreţi să fiţi muşcaţi de câinii de stână), exploatări (poate vă dispare traseul), agricultură (nu putem face traseu prin porumb) sau grătare (este evident de ce).

Dealul ales de mine se află într-o zonă neatractivă pentru activităţile enunţate mai sus, fiind fragmentat (deci relief accidentat, neaccesibil) şi acoperit de o pădure tânără. Este de asemenea foarte bine să aveţi o sursă de apă prin zonă (izvor, fântână, sau chiar buticul din vreun sat). La mine în zonă, în alegerea locaţiei a trebuit să mai ţin cont de un factor, şi anume prezenţa viperelor cu corn, care pot fi periculoase în caz de neatenţie. A trebuit să stau departe, deci, de zonele stâncoase, habitatul acestor animale.

Odată aleasă locaţia, vom trece la planificarea propriu-zisă a traseului. M-am folosit pentru aceasta de tehnici S.I.G. (sisteme informaţionale geografice), acestea reprezentând domeniul meu de studiu. Am creat aşadar o hartă a pantelor pentru dealul respectiv, de care urma să mă folosesc în stabilirea rutei:

harta pantelor pe Dealul Şindrilei

Pe baza pantelor, computer-ul mi-a calculat automat pe unde va trece porţiunea de urcare (indicându-mi cele mai mici înclinaţii), respectiv cea de coborâre (pe cele mai abrupte pante). S-a creat astfel un circuit de 3.2km (cu plecare pe culmea din dreapta imaginii):

viitorul traseu de pe Dealul Şindrilei

Bineînţeles, această parte realizată pe calculator nu este neapărat necesară, importantă fiind în final studierea îndeaproape a reliefului, la faţa locului. Ea a avut doar rolul de a-mi uşura munca pe teren.

Imediat după aceasta, urmează să merg la faţa locului şi să văd dacă ce am creat pe calculator este compatibil cu ce se află în teren şi să definitivez astfel ruta exactă. Despre aceasta voi povesti însă în articolul următor.

Încă ceva: desigur că ar fi frumos şi normal să primim o aprobare pentru crearea acestor trasee de la instituţiile autorizate, însă ştim cu toţii cum merg lucrurile astea în România. Momentan acestor instituţii nu le pasă de noi, de cele mai multe ori nici nu ştiu de existenţa noastră. Mi-e teamă că dacă o să le cer vreun aviz o să fiu nevoit să dau vreo mită, şi acesta este ultimul lucru pe care mi-l doresc. Aşa că mă feresc cât mai mult de ei, ceea ce vă sugerez şi vouă sa faceţi.


Până data viitoare, numai bine!
Pufi