Thermal Enduro - weekendul perfect-

In weekend-ul 20-22 al lunii acesteia, am participat prima dată la un concurs de tip enduro, în zona Oradea, mai exact pe dealul Șomleu. Thermal Enduro cum este denumit după zona bogată în băi cu ape termale, a ajuns anul acesta la a doua sa ediție. Invitat de colegul Costi pe drumul de întoarcere de la FlowRide, am ezitat puțin să accept, gândindu-mă că nu prea am chef să pedalez în regim de concurs, mai ales după weekend-ul epuizant de la Bistrița. În cele din urmă, m-am gândit că nu are ce să fie atât de rău, mai ales că prognoza meteo arăta promițător, iar după o baie de noroi, un posibil weekend cu soare începea să sune curativ. Am acceptat așadar propunerea lui Costi și astfel, joi după program am plecat către Băile 1 Mai. După un drum de câteva ore bune, am ajuns la pensiunea unde Costi făcuse rost telefonic de cazare chiar în dupămasa aceea *60 lei camera dublă băi!!!* cam acestea fiind prețurile peste tot pe acolo.
Vineri dimineață ne-am trezit fără alarmă pe la zece, pentru că soarele bătea pe geamul camerei și ne chema la dat. Costi mai fusese și la prima ediție și știa în mare harta zonei, așa că după un scurt mic dejun, m-am lăsat condus de el către zona de concurs, până la care cu tot cu mini-rătăciri am făcut în jur de...7 minute! (cazare ieftină, civilizată și aproape de finish!)

Ajuns la baza dealului, într-o pădure foarte primitoare și umbroasă de gorun, am realizat că este locul perfect pentru a te alfla într-o zi aridă în care nu prea îți venea să stai la soare! Am început urcarea către observatorul din vârful dealului, de unde Costi spunea că sunt plecările pe trasee. S-a dovedit că această urcare nu era cine știe ce, întrucât era în mare parte acoperită de vegetație și deci la umbră, apoi am aflat că în ziua concursului vom avea 40 minute timp să o urcăm iar noi am ajuns în vârf după aproximativ 25 minute de mers în modul - pensionar la băi termale - una din marile mele îngrijorări a dispărut!



Am luat la rând traseele de concurs, observând că fiecare avea câte un nume destul de reprezenativ:

Pe Val, un traseu cu forme naturale și foarte puține elemente man-made, de viteză, cu porțiuni de pedalat, dar doar la vale!
Camber, după cum și numele sugerează, probabil cel mai tehnic traseu din concurs, dar cu toate acestea, cu mult flow și destul de scurt încât să poată fi parcurs cu putere în întregime.
Step, un traseu super interesant, și acesta de viteză (de altfel toate traseele rulează foarte rapid și sunt foarte friendly) presărat cu un rând de switchback-uri și câteva jump-uri de dificultate scăzută, perfect pentru o doză serioasă de distracție!
Cu startul în partea cealaltă a dealului, Tufărie este și el un traseu megarapid ce are și o zonă de pedalat, dar care nu implică un efort foarte serios pentru a putea fi parcursă.
Blitz este cel mai scurt dintre toate și are finish-ul pe platoul de unde urma să se dea și startul general, chiar pe traseul local de dual.

După ce am dat câte două ture pe fiecare dintre trasee, lucru care a durat aproximativ 4 ore, am realizat că am luat o decizie foarte bună atunci când i-am acceptat propunerea lui Costi de a participa la eveniment. Astfel, până la apus eram deja prin Oradea, căutând să ne întâlnim cu prietenul nostru Mihai Mos aka Mitzu, care de altfel ne-a și dus la un local excelent cu mâncare delicioasă unde am avut și câteva ore să schimbăm vorbe.

Mulțumesc Costi!

A doua zi, de altfel una la fel de călduroasă și frumoasă, am decis să parcurgem doar câte o tură pe fiecare traseu, pentru a mai conserva din energie pentru ziua concursului. Zis și făcut! Am reușit probabil în ziua aceea să avem cea mai faină zi de dat din anul acesta. Ne-am întâlnit cu o mulțime de prieteni și ne-am dat de plăcere pe fiecare dintre trasee, minunându-ne de fiecare dată cât de fain poate să fie tot...dealul, pădurea, ziua, concursul, flow-ul traseelor, viteza, atitudinea organizatorilor dar și cea a concurenților.

Mai jos aveți un video în care juniorul Matei Moisil mă urmărea în tura de pe Step din a doua zi:



Toată lumea s-a simțit bine Sâmbătă la Thermal Enduro, de fapt nu cred că există vreun participant care nu a apucat să se bucure de datul cu bicicleta weekendul trecut. Aceeași poveste și despre relaxarea de după... nu mă credeți? ia uitați:

Vedere de Sâmbătă seara

Duminică dimineața, toată lumea era în continuare relaxată, întrucât formatul concursului este făcut în așa fel încât să ai timp pentru toate, să nu te grăbești. Timpii de plecare pentru fieare grupă erau anunțați și clari (și au fost respectați), totul frumos și bine organizat!



Concursul s-a desfășurat fără incidente sau întârzieri, cu excepția faptului că la un moment dat am auzit că s-ar fi pierdut doi dintre concurenți...oricum, din mai bine de o sută înscriși, doi nu erau cine știe ce așa că s-a continuat cu premierea. La categoria fete, Chereches Luana s-a clasat pe prima poziție, urmată de Roether Hannah și Cont Florina de la Bistritz Bike Shop


La masters pe podium, Mos Sebastian s-a urcat pe cea mai înaltă buturugă, iar bulgarul Krastev Emil și Dumitrescu Mihai au ocupat poziția a doua și respectiv a treia a clasamentului la categorie.


Matei Moisil a fost cel mai bun junior, și chiar și cu probleme tehnice pe ultimul traseu, tot a avut un timp bun pentru a împărți locul 7 la general cu Sebi Mos. Marina Vlad și Filip Denis Ștefan au urcat alături de Matei pe podium.


La seniori, Sorin Parau a câștigat, eu am reușit să mă apropii la 3 secunde în urma lui, iar pe locul 3 s-a clasat Kinda Geza. În felul ăsta am reușit și eu să îmi indeplinesc visul de a urca pe podium alături de idolii mei din copilărie! Mult respect băieți!

Oamenii ăștia sunt responsabili cu faptul că ne-am simțit atât de bine, prin urmare, să le mulțumim cu toții! Respect!

Pe pagina de Facebook a concursului puteți găsi mai multe imagini, clasamentele complete și alte detalii!

Până una alta, în ceea ce mă privește, declar ediția de anul acesta un concurs foarte bine organizat, unde prietenia și plăcerea de a te da pe bicicletă au fost la ele acasă - la Thermal Enduro!
Ne vedem la anul!