Dorna Xtrem 2006 - fotografii pe film redescoperite

Voi, așa, de felul vostru, vă pierdeți lucruri? Nu, pe bune întreb! ...că eu în general am pretenția despre mine că știu pe unde mi-s catrafusele, doar că realitatea mă fentează de fiecare dată. Și nu numai că mă fentează de fiecare dată, dar mă și driblează elegant, îmi dă mingea printre picioare și îmi trimite golul plasat frumos la vinclu. Deci nu ar trebui să mire pe nimeni că, la câtă vraiște e în capul meu, am găsit pozele ăstea de abia acum, după 8 ani. Nu e bai, mai rătăcesc eu poze. De fapt, se întâmplă mult prea des să le fac și să uit de ele printr-un colțișor de hard disk. De data însă, e vorba despre cu totul altceva.

Deci ce naiba e așa special cu pozele ăstea? Păi, sincer, dincolo de faptul că am găsit filmul ăsta nedevelopat, care zăcea pe undeva printr-o cutie, aproape nimic. Doar că sunt primele mele fotografii cu biciclete și sunt trase pe film cu o Minolta X-300 pe care o mai am și acum și e o jucărie tare faină. Calitatea lor e penibilă, dar sunt sigur că s-ar găsi astăzi cineva care să le trateze drept ”comori vintage” sau o vrăjeală de genul ăsta. Nu puneți botul la așa ceva, că sunt destui fotografi iscusiți la noi în țară care merită pe bune respectul vostru. Eu am decis să pun pozele ăstea aici pentru a marca momentul, pentru că sunt sigur că n-o să fie doar un om care să-și aducă aminte cu plăcere de Dorna și pentru că e, până la urmă, o documentare.

Pentru mine, mai e ceva deosebit legat de escapada asta la Dorna. A fost unul dintre puținele concursuri din ultimii 15 și mai bine de ani la care nu am participat. Nu aveam cum să ajung în timp util ca să mă dau, dar mi-am zis ”fuck it” și m-am pus la autostop cu noaptea în cap. M-au dus niște gabori până pe la Bistrița, de unde m-au pescuit niște fete cu o cabrioletă și m-au trecut orașul, iar după ore bune m-am pus și pe direcția adecvată, spre Dorna. Am ajuns devreme, când nimeni nu era încă treaz și nici nu aveam idee pe unde stătea fiecare.

Concursul, la prima lui ediție, a fost distractiv și în general domnea voia bună. Un aspect interesant și amuzant e că organizatorii, de bună credință dar ușor habrniști pe atunci, i-au antamat pe doi oameni total diferiți să se ocupe de traseu: multiplul Campion Național Sorin Părău și din păcate prea celebrul impostor grațian din Timișoara, cu nenumărate distincții pe care și le-a acordat singur de-a lungul timpului. Vă e clar că ”gratzu” n-are nici o treabă cu felul în care ar trebui să arate un traseu de downhill adevărat, iar dovadă în acest sens sunt multiplele lui eșecuri în materie de evenimente. Marcaje dubioase, cronometrare ”la minut”, rideri descalificați paușal etc. - cam așa o ardea ilustrul gratzu. Dar cred că la Dorna în 2006 a învățat că de fapt nimeni din lumea reală a mountainbiking-ului din România nu prea îl place și a simțit destul de intens presiunea asta. Nu l-am mai văzut de atunci la alt concurs de downhill. Poate fiindcă nu putea măslui cronometrarea și să-și acorde singur titlul, după cum obișnuia. Una peste alta, de el am scăpat, Dorna încă mai există și ăsta e cel mai important lucru!

E obligatoriu să introduc aici un paragraf de mulțumire celor care țin steagul sus în mountainbiking-ul din România, indiferent de disciplină: organizatori inimoși, rideri motivați, public entuziast - vă știți voi! Galeria asta vă e dedicată, respecte!

Călărețul decapitat și boardercrosser-ul cu povești vânătorești flamboaiante, Andrei Șubran. foto: Mx / DirtBike.ro

Octavian Sângeorzan cu atitudinea potrivită. Pedală! foto: Mx / DirtBike.ro

Octavian Richea din Azuga, momentan rătăcit prin Danemarca. foto: Mx / DirtBike.ro

Lumea tot uită că înainte de a fi organizator de curse Ciprian Burtan de la PlayBike a avut o carieră onorabilă în ciclismul de șosea și apoi una de relaxare în downhill. foto: Mx / DirtBike.ro

Șubran e captiv printre benzi. Totul în regulă, fra? foto: Mx / DirtBike.ro

Necs, cu hardtail-ul, cască de împrumut și boardshorts. Cui îi pasă cum arăți, cât timp ai venit să te distrezi? foto: Mx / DirtBike.ro

Ștefan Câmpean, cu emoții, la prima lui cursă. foto: Mx / DirtBike.ro

George Stănilă de la Hobby Bike, distrându-se copios în prima parte a traseului. foto: Mx / DirtBike.ro

Mihnea Târcă din Pucioasa, retras cu delfinii înainte de vreme. Cu unele accidentări nu e însă de glumit, Aici pe Kona. foto: Mx / DirtBike.ro

Reini Stadler își inaugurează D2-ul Razor. foto: Mx / DirtBike.ro

V-am mai spus de Kelemen și de cum îi bătea adesea pe riderii mai bine dotați tehnic cu acest Polar-X cu Reba. Aici e o dovadă. Iertați claritatea și focalizarea, dar Kelemen e prea rapid. foto: Mx / DirtBike.ro

Danika, partenerul de năzbâtii al lui Kelemen, cu aceeași bicicletă și cu aceeași atitudine. Aici la un respiro. foto: Mx / DirtBike.ro

În maiou, la relaxare, Geza așa cum îl știm dintotdeauna. foto: Mx / DirtBike.ro

Nici nu vreau să vă spun cât de ironic este că grațian are cea mai clară poză din acest set... foto: Mx / DirtBike.ro

Colegul Costi Iordan, probabil vânând un clasic loc șase. ;) foto: Mx / DirtBike.ro

Sorin Părău știe că trebuie să zbori razant pentru a fi rapid. foto: Mx / DirtBike.ro

George, Kelemen, Geza și Bronco. Nimic de adăugat. foto: Mx / DirtBike.ro

Clasamentul, reciclat dintr-un hard bușit.

Poza asta nu are legătură cu nimic biciclistic, dar e o domnișoară frumoasă și era pe același film. Ca să vă clătiți ochii după toate imaginile mișcate și nefocalizate de mai sus. foto: Mx / DirtBike.ro

Informații despre cursele de la Dorna, desfășurate de-a lungul timpului, găsiți dacă verificați acest link.

S-aveți o săptămână faină!
Mx