Licența de ciclist amator sau „intrarea în normalitate”

Pentru început, este necesar să reflectăm puțin asupra termenului „sportiv”: Ce înseamnă? Pentru unii dintre noi, termenul sportiv poate face trimitere la o persoană activă din punct de vedere fizic, care face mișcare des și care duce un stil de viață sănătos.
Articolul de față propune observarea unei diferențe între persoana descrisă mai sus, care duce un astfel de stil de viață în scopuri recreative sau de îmbunătățire a nivelului sănătății și un sportiv care se antrenează și care are mai multe scopuri, mai mult decât menținerea sănătății și destindere. Putem spune că sportivul din al doilea caz, urmărește obținerea unor performanțe, experiențe, sau atingerea unor obiective personale măsurabile, în comparație cu primul, care iese cu bicicleta strict pentru a respira aerul curat sau pentru a ajunge din punctul A în punctul B mai rapid. Inițiativa Federației Române de Ciclism de a legitima sportivii amatori, are legătură cu cel de-al doilea tip de sportivi, cei care se diferențiază de o persoană ieșită pur și simplu la o tură, prin scop.

Diferența: o gașcă de prieteni la o tură și o echipă de cicliști amatori.

Așadar, sportivul amator căruia această licență i se adresează este acela care nu prea „se relaxează” atunci când iese cu bicicleta, ci o face sub forma unui antrenament. Este acela care la finalul unei competiții este mereu nemulțumit și vrea mai mult, acela care nu se ferește de transpirație, ci care într-o tură vrea să transpire nu pentru a slăbi, ci pentru că asta înseamnă că își va bate propriile recorduri. Practic, persoana despre care vorbim aici este aceea care are un obiectiv de lungă durată la atingerea căruia contribuie ieșirile sale riguroase pe bicicletă. Pentru cei care se regăsesc în cel de-al doilea tip de sportiv, Federația Română de Ciclism afirmă:

„Licența reprezintă documentul care atestă calitatea de ciclist, prin care acesta este inclus în evidențele Uniunii Cicliste Internaționale și ale Federației Române de Ciclism. Cicliștii pot fi atât profesioniști, cât și amatori, fiecare categorie din cele două având un tip propriu de licență. Diferența dintre o licență de amator și una aparținând unui sportiv de performanță este că sportivul de performanță este licențiat în cadrul unei structuri sportive afiliate la FRC (cluburi sau echipe), pe când ciclistul amator poate avea licență și fără a face parte dintr-un club sau o echipă.”


Trebuie să știm că pentru a obține această licență, un amator trebuie să îndeplinească anumite condiții, pe care le putem găsi în Regulamentul Tehnic Național, aflat la secțiunea „Regulamente” de pe pagina Federației Române de Ciclism.

Licențele pentru sportivii amatori se eliberează pe baza următoarelor documente:

- Completarea cererii de licențiere
- Achitarea taxei de licențiere conform normelor financiare în vigoare (70 RON/an)
- Prezentarea unei copii după actul de identitate
- Prezentarea vizei medicale eliberate de o unitate medicală sportivă (15 RON) și asigurarea de accidente și terțe persoane a sportivului valabilă cel puțin (1) an, perioadă care să includă intervalul pentru care se eliberează licența (100-200RON/an în funcție de valoarea despăgubirilor)
- Trimiterea unei poze în format digital
- În cazul minorilor se va prezenta acordul părinților sau al tutorelui legal

Avantajele cele mai simțite de un sportiv care se legitimează sunt legate de beneficiile aduse de asigurarea necesară obținerii licenței de ciclist amator. Acestea se referă în mare, la despăgubirea financiară a sportivului sau a beneficiarului de pe urma asigurării, în cazul unei întâmplări nefericite care poate apărea când te dai cu bicicleta, fie la o simplă plimbare, fie în timpul unui concurs.

Considerăm totuși că obținerea unei licențe de ciclist amator și creșterea numărului de astfel de sportivi, ar trebui să implice un suport crescut din partea federației, pentru ca acest lucru să fie promovat și realizat cu interes din partea celor cărora li se adresează.