28 august 2008 la 01:30
glumesc :Dsuper fain concursu mai vrem unu :D
Thriller: Crimele gravitationale din cadrul Downhill Express!
Thriller: Crimele gravitationale din cadrul Downhill Express!
Autor: Maximilian Munteanu | 27 august 2008
Ce să zic dom'le? "Băieţii a jucat bine; Nea Puiu e mulţumit!"
Lăsând gluma la o parte, sâmbăta, 23 August, a prilejuit, nu sărbătorirea unei aniversări de mai tristă amintire, ci pe cea a revenirii oficiale a sportului gravitaţional în zona Braşovului. Downhill Express a avut loc cu bunăvoinţa organizatorilor, Tex FM şi Parc Aventura, a partenerilor, printre care PlayBike şi dirtbike.ro, şi cu aportul esenţial al inimoşilor localnici, care au muncit susţinut la traseu timp de câteva zile. I-am numit aici pe Gabi, Cezar, Radu, Stefan, Reini, Rudi şi Tavi; dacă am uitat pe cineva îmi cer scuze!
Subestimarea este una dintre cele mai preţ valori, iar asta i-a făcut bine traseului, botezat intenţionat "DH light", deşi îşi propusese de la bun început să fie tehnic şi scuturător de oase şi poate un omagiu adus celebrului "1.04", traseul de teste secret şi ultratehnic al celor de la revista Dirt Mag, loc prin care s-au perindat câţiva dintre cei mai de succes rideri ai planetei.
Bucata superioară a dat de furcă multora, inclusiv celor mai experimentaţi, cu şicanele sale printre copaci şi buturugi, porţiunile off-camber, rădăcinile dezvelite (pup, Radu!) şi secţiunile abrupte, ori cele de viteză. Riderii s-au cernut la "roadgap" (botezat pe drept de mai multa lume "potecă-gap", deşi era mai amplu decât ce am văzut noi din poze de prin Bucovina), câţiva dintre ei reuşind să lege strânse prietenii cu solul de pădure. Două exemple sunt relevante în acest sens: un kid blonduţ de 13 ani, nesigur că va putea participa la concurs datorită vârstei, dar care sărea gap-ul până aproape de contrapanta ce urma, şi un proaspăt posesor de bicicletă trendy, cu fitză la purtător, care s-a puşcat în cap deja din antrenamente şi a luat rapid drumul spre casă. Altfel, roadgap-ul nu a prea a dat bătăi de cap, ci s-a înscris cuminţel în filmul general al traseului. Contrapantele deschise de un val micuţ pentru pompat, ce urmau trecerii aeriene peste potecă au cerut ritm, curgere, dibacie şi mai mult de 5 exerciţii în antrenamente, pentru a fi trecute păstrând viteza. Variante: săritură din val până la 2/3 din prima contrapantă, manual peste val cu aceeaşi ţintă, sau poate ollie peste gâlma de început şi retezarea până aproape de jumate a primei contrapante. Pentru subsemnatul au funcţionat cel mai bine variantele B. şi C. Mini-defrişajul din continuare, şi el la pachet cu rădăcinoase şi alt gen de susţinere vegetală, s-a dovedit de bun augur, deşi înfiinţarea lui a necesitat muncă de convingere între shaperi. Porţiunea de pedalat ce ducea spre ultima secţiune a ridicat pulsul şi celor care poate rămăsesera neimpresionaţi şi calmi până atunci, iar şicana printre copaci, ei bine şicana... Ptiu, diavole! Căutând cea mai bună linie printre cei trei copaci, m-am întrebat de mai multe ori de ce oi fi insistat pentru şicană, de ce le-am făcut altora viaţa grea şi in primul rând mie însumi... Mi-am adus însă aminte că suntem la un concurs de DH, fie el şi shorttrack, nu la o plimbare de duminică prin pădure (era sâmbătă, nota bene!), iar linia căutată a apărut şi ea, odată cu o abordare logică: pe linia dreaptă, pompezi cu ollie gâlma şi ţii interiorul pe langă copac, peste rădăcini şi ataci şicana din exteriorul ei, de pe altă bucată cu rădăcini, fără să exagerezi cu derapajul. Cea mai amuzantă a fost fără doar şi poate ultima bucată! Viraj foarte uscat cu uşoară contrapantă naturală pe curba de nivel, groapă naturală pentru susţinerea G-urilor şi eventuală rupere a ritmului (în cazul intrării defectuoase), viraj uşor de stânga printre rădăcini "light" şi mini-drop de ţinut jos, până în finish. De ce spun că a fost amuzantă? Ei bine, fiindcă în secţiunea lipsită de aderenţă, de pe curba de nivel, în vinerea dinaintea concursului, un localnic botanist (sic!) s-a gândit că are nevoie de nişte pământ bun pentru flori, taman din mijlocul liniei... Să traim!
Dar să trecem la concurs, ca dară d'aia suntem aici! Pe lângă localnicii braşoveni, au aparut câţiva kinderi din Zărneşti, unde lipsa de iod este modus vivendi, o gaşcă de sibieni conduşi de talentatul Răzvan Matei şi de "Gaura te vrea, Bote!", dar şi domnul Jitariu din Bacău, prospăt încoronat cel mai rapid junior de la Dorna. Majoritatea rideraşilor au apucat să se dea şi să îşi exerseze liniile încă de vineri, iar banda de delimitare a traseului a apărut şi ea vineri seara, pentru a oficializa câmpul pe care aveau să fie duse ostilităţile. Sâmbăta a început cu antrenamente şi înscrieri, în jurul orelor 10, şi, conform programului, către 12 s-a purces agale şi alene spre start, pentru manşa de calificări. Cea mai frumoasă surpriză, după mult timp, a fost faptul că la juniori câmpul de start a fost dublu decât cel al seniorilor. Se pare că viitorul nu arată atât de rău, pe cât ne imaginam de cele mai multe ori... S-au calificat 7 din 10 la "peste 18 ani" şi 10 din 19 la "sub 18 ani". Costi şi Răzvan, pe drept favoriţi ai concursului, au căzut amandoi în calificări, pierzând secunde preţioase. Timpi incredibil de buni au scos Cezar, pe hardtail (1 minut şi 16 de secunde – al doilea timp), Tavi, pe DHS (!!!, 1 minut şi 14 de secunde – cel mai bun timp) şi Gabi, tot pe hardtail şi cu mai multe căzături la activ în manşa sa (1 minut şi 22 de secunde).
Până la începerea concursului propriu-zis, în jurul orei 16, participanţii au avut timp berechet să se mai antreneze, să ingurgiteze vreun mic de prin apropiere, ori să caşte ochii la celelalte concursuri din Parcul Aventura. Nemţeşte de prompt, amicul Franz ne-a adunat ca pe boboci înainte de ora 16 şi ne-a cocoţat în varf de deal, unde avea să se dea, mai întâi de toate, un duel al emoţiilor şi al micţiunilor aferente. Am putut constata un fenomen deosebit de interesant: pornind în cursă în uralele prietenilor, îmbătaţi de motivaţie, majoritatea riderilor uitau parcă subit de iminenţa primului viraj, pe care îl luau (sau nu), dar de cele mai multe ori la risc, ori cu incidente, altfel inexistente... Organizatorii au ştiut foarte bine să păstreze secretul timpilor până în momentul premierii, astfel încât toată lumea a putut doar ghici şi aprecia estimativ cam cum s-a dat, raportat la ceilalţi competitori, iar majoritatea rezultatelor au fost o surpriză pentru înşişi cei plasaţi pe podium.
La juniori, Baier Christoph, "blondina" rârâită de 13 ani, care dovedea cu lejeritate gap-ul, a căzut victimă sindromului "entuziasm exagerat la start", ratând prima curbă, dar şi ultimul loc! Musafirul Andrei, din Bacau, a prins locul cinci şi poate o manşă nu exact cum şi-ar fi dorit, iar Tavi, câştigătorul calificărilor, a ajuns pe patru, după dificultăţi evidente. Găbelu' a aterizat pe ultima treapta a podiumului, după noi incursiuni în decor, după cum singur mărturisea, Tamaska s-a suit pe doi, la mai puţin de o secundă distanţă, în timp ce Răducu, poate cel mai motivat competitor, s-a cocoţat în vârf, după ce a cam gafat calificările. Good job, kids! La "seniori", Cezărică a avut ceva probleme şi şi-a ieşit din ritm, Reini a arătat că e în stare de mai mult decât cu ce îl creditează lumea, iar verişorii Costi şi Stefan şi-au împărţit aproape frăţeşte (sic!) primele două locuri, la distanţă infimă unul de celălalt. A treia poziţie a fost ocupată de subsemnata galinacee, după o manşă de calificări jalnică, cu mai multe frânări decât este legal în unele state. Unii îi spun noroc; aşa îmi place să îi spun şi eu! ...mai ales dacă mă gândesc la liniile lui Răzvan, ori la determinarea lui Cezar.
După cum spuneam, organizatorii au reuşit să menţină suspansul până în ultima clipă, având grijă ca fiecare rider să fie sincer surprins de rezultatul obţinut, bucuria fiind pe măsura surprizei. Premiile au venit de la Parc Aventura, Tex FM, PlayBike şi Columbia şi au ajuns la ocupanţii primelor patru locuri.
Downhill Express a dovedit că unde există puţină voinţă, localnici inimoşi (şi o ţâră de deal) se pot face multe lucruri distractive. Braşovul este înconjurat de dealuri şi munţi, înţesat de poteci şi asteaptă cu nerăbdare următorul concurs gravitaţional, care cu siguranţă va veni! ...poate şi cu un sistem de cronometrare mai performant şi cu esenţialele perne de protecţie plasate în zone-cheie din traseu. Cu încă cel puţin două concursuri de coborâre anunţate pentru această toamnă, lucrurile se mişcă înspre bine...
Respectele mele, Maximilian Munteanu
Rezultate:
Calificări:
Juniori:
1. Czeko Octavian - 1:14:15
2. Jitariu Andrei - 1:21:79
3. Giurgiu Gabriel - 1:22:02
4. Szabo Tamas - 1:22:81
5. Sipos Ervin - 1:25:06
6. Baier Cristoph - 1:32:66
7. Roman Rareş - 1:33:29
8. Ianoşiu Radu - 1:38:12
9. Stanciu Tudor - 1:44:09
10. Rusu Paul - 2:02:65
11. Buja Sebastian - 2:03:38
12. Sandi Alexandru - 2:09:53
13. Dumitrescu Adrian - 2 :09:79
14. Botezatu Rareş - 2:15:23
15. Nimat Vlad - 2:17:94
16. Crisbăşan Bogdan - 2 :34 :65
17. Sasu Vlad - DNF
17. Ignat Mircea - DNF
17. Simion Adrian - DNS
Seniori:
1. Băjenaru Cezar - 1:16:54
2. Câmpean Ştefan - 1:17:36
3. Stadler Reinhold - 11:18:76
4. Matei Răzvan - 1:19:28
5. Iordan Constantin - 1:20:73
6. Munteanu Maximilian - 1:20:92
7. Pelin Cătălin - 1:22:52
8. Fröhlich Rudolf - 1:22:71
9. Becze Robert - DNF
9. Becze Mihai - DNS
Finala:
Juniori:
1. Ianoşiu Radu - 1:18:85
2. Szabo Tamas - 1:19:90
3. Giurgiu Gabriel - 1:20:76
4. Czeco Octavian - 1:21:44
5. Jitariu Andrei - 1:22:19
6. Sipos Ervin - 1:31:44
7. Roman Rareş - 1:31:60
8. Stanciu Tudor - 1:37:47
9. Baier Christoph - 1:47:62
10. Rusu Paul - 1:49:30
Seniori:
1. Iordan Constantin - 1:14:59
2. Câmpean Ştefan - 1:14:78
3. Munteanu Maximilian - 1:15:78
4. Stadler Reinhold - 1:18:87
5. Băjenaru Cezar - 1:19:42
6. Matei Răzvan - 1:21:22
7. Pelin Cătălin - 1:21:23
Shout-outs şi mulţumiri către toţi shaperii, Franz, asistenţă şi, bineînţeles, toţi riderii!
...din păcate, fotografiile ce urmează sunt tot ce am reuşit să strângem. Orice altă contribuţie este salutară!
Nedumerirea finală... (foto: necunoscut)
Blondina de 13 ani ştie săRRRi gap-ul! (foto: Iulia Cîrstoc)
Găbelu' "Gură Mare în şalvari" înainte de decolare (foto: Iulia Cîrstoc)
Ervin şi înclinaţia ideală în contrapantă (foto: Iulia Cîrstoc)
Văru' Ştefan tace, face şi sare... (foto: Iulia Cîrstoc)
Cezărică Fără Frică! Oare ce o face cu un fully? (foto: Cristi "McRae")
Răzvan Matei şi o poziţie care spune absolut totul... (foto: Cristi "McRae")
Ştefănel, întotdeauna apt de duel! (foto: Cristi "McRae")
Găina de serviciu, Maximilian Munteanu, într-o nouă imagine nemeritat de bună (foto: Cristi "McRae")
Tavi, "cavalerul DHS", în secţiunea preferată a horticultorilor din Noua (foto: Cristi "McRae")
Ştefan se înalţă către un meritat loc doi (foto: Cristi "McRae")
...mereu proaspăt, după o baie de nisip cu suratele găini! (foto: TexFM)
Legendarul traseu 1.04 sub comanda echipei Dirt Mag:
More Mountain Biking Videos >>
Honda la aparat:
More Mountain Biking Videos >>
Needles action:
More Mountain Biking Videos >>
Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă...
More Mountain Biking Videos >>
Lăsând gluma la o parte, sâmbăta, 23 August, a prilejuit, nu sărbătorirea unei aniversări de mai tristă amintire, ci pe cea a revenirii oficiale a sportului gravitaţional în zona Braşovului. Downhill Express a avut loc cu bunăvoinţa organizatorilor, Tex FM şi Parc Aventura, a partenerilor, printre care PlayBike şi dirtbike.ro, şi cu aportul esenţial al inimoşilor localnici, care au muncit susţinut la traseu timp de câteva zile. I-am numit aici pe Gabi, Cezar, Radu, Stefan, Reini, Rudi şi Tavi; dacă am uitat pe cineva îmi cer scuze!
Subestimarea este una dintre cele mai preţ valori, iar asta i-a făcut bine traseului, botezat intenţionat "DH light", deşi îşi propusese de la bun început să fie tehnic şi scuturător de oase şi poate un omagiu adus celebrului "1.04", traseul de teste secret şi ultratehnic al celor de la revista Dirt Mag, loc prin care s-au perindat câţiva dintre cei mai de succes rideri ai planetei.
Bucata superioară a dat de furcă multora, inclusiv celor mai experimentaţi, cu şicanele sale printre copaci şi buturugi, porţiunile off-camber, rădăcinile dezvelite (pup, Radu!) şi secţiunile abrupte, ori cele de viteză. Riderii s-au cernut la "roadgap" (botezat pe drept de mai multa lume "potecă-gap", deşi era mai amplu decât ce am văzut noi din poze de prin Bucovina), câţiva dintre ei reuşind să lege strânse prietenii cu solul de pădure. Două exemple sunt relevante în acest sens: un kid blonduţ de 13 ani, nesigur că va putea participa la concurs datorită vârstei, dar care sărea gap-ul până aproape de contrapanta ce urma, şi un proaspăt posesor de bicicletă trendy, cu fitză la purtător, care s-a puşcat în cap deja din antrenamente şi a luat rapid drumul spre casă. Altfel, roadgap-ul nu a prea a dat bătăi de cap, ci s-a înscris cuminţel în filmul general al traseului. Contrapantele deschise de un val micuţ pentru pompat, ce urmau trecerii aeriene peste potecă au cerut ritm, curgere, dibacie şi mai mult de 5 exerciţii în antrenamente, pentru a fi trecute păstrând viteza. Variante: săritură din val până la 2/3 din prima contrapantă, manual peste val cu aceeaşi ţintă, sau poate ollie peste gâlma de început şi retezarea până aproape de jumate a primei contrapante. Pentru subsemnatul au funcţionat cel mai bine variantele B. şi C. Mini-defrişajul din continuare, şi el la pachet cu rădăcinoase şi alt gen de susţinere vegetală, s-a dovedit de bun augur, deşi înfiinţarea lui a necesitat muncă de convingere între shaperi. Porţiunea de pedalat ce ducea spre ultima secţiune a ridicat pulsul şi celor care poate rămăsesera neimpresionaţi şi calmi până atunci, iar şicana printre copaci, ei bine şicana... Ptiu, diavole! Căutând cea mai bună linie printre cei trei copaci, m-am întrebat de mai multe ori de ce oi fi insistat pentru şicană, de ce le-am făcut altora viaţa grea şi in primul rând mie însumi... Mi-am adus însă aminte că suntem la un concurs de DH, fie el şi shorttrack, nu la o plimbare de duminică prin pădure (era sâmbătă, nota bene!), iar linia căutată a apărut şi ea, odată cu o abordare logică: pe linia dreaptă, pompezi cu ollie gâlma şi ţii interiorul pe langă copac, peste rădăcini şi ataci şicana din exteriorul ei, de pe altă bucată cu rădăcini, fără să exagerezi cu derapajul. Cea mai amuzantă a fost fără doar şi poate ultima bucată! Viraj foarte uscat cu uşoară contrapantă naturală pe curba de nivel, groapă naturală pentru susţinerea G-urilor şi eventuală rupere a ritmului (în cazul intrării defectuoase), viraj uşor de stânga printre rădăcini "light" şi mini-drop de ţinut jos, până în finish. De ce spun că a fost amuzantă? Ei bine, fiindcă în secţiunea lipsită de aderenţă, de pe curba de nivel, în vinerea dinaintea concursului, un localnic botanist (sic!) s-a gândit că are nevoie de nişte pământ bun pentru flori, taman din mijlocul liniei... Să traim!
Dar să trecem la concurs, ca dară d'aia suntem aici! Pe lângă localnicii braşoveni, au aparut câţiva kinderi din Zărneşti, unde lipsa de iod este modus vivendi, o gaşcă de sibieni conduşi de talentatul Răzvan Matei şi de "Gaura te vrea, Bote!", dar şi domnul Jitariu din Bacău, prospăt încoronat cel mai rapid junior de la Dorna. Majoritatea rideraşilor au apucat să se dea şi să îşi exerseze liniile încă de vineri, iar banda de delimitare a traseului a apărut şi ea vineri seara, pentru a oficializa câmpul pe care aveau să fie duse ostilităţile. Sâmbăta a început cu antrenamente şi înscrieri, în jurul orelor 10, şi, conform programului, către 12 s-a purces agale şi alene spre start, pentru manşa de calificări. Cea mai frumoasă surpriză, după mult timp, a fost faptul că la juniori câmpul de start a fost dublu decât cel al seniorilor. Se pare că viitorul nu arată atât de rău, pe cât ne imaginam de cele mai multe ori... S-au calificat 7 din 10 la "peste 18 ani" şi 10 din 19 la "sub 18 ani". Costi şi Răzvan, pe drept favoriţi ai concursului, au căzut amandoi în calificări, pierzând secunde preţioase. Timpi incredibil de buni au scos Cezar, pe hardtail (1 minut şi 16 de secunde – al doilea timp), Tavi, pe DHS (!!!, 1 minut şi 14 de secunde – cel mai bun timp) şi Gabi, tot pe hardtail şi cu mai multe căzături la activ în manşa sa (1 minut şi 22 de secunde).
Până la începerea concursului propriu-zis, în jurul orei 16, participanţii au avut timp berechet să se mai antreneze, să ingurgiteze vreun mic de prin apropiere, ori să caşte ochii la celelalte concursuri din Parcul Aventura. Nemţeşte de prompt, amicul Franz ne-a adunat ca pe boboci înainte de ora 16 şi ne-a cocoţat în varf de deal, unde avea să se dea, mai întâi de toate, un duel al emoţiilor şi al micţiunilor aferente. Am putut constata un fenomen deosebit de interesant: pornind în cursă în uralele prietenilor, îmbătaţi de motivaţie, majoritatea riderilor uitau parcă subit de iminenţa primului viraj, pe care îl luau (sau nu), dar de cele mai multe ori la risc, ori cu incidente, altfel inexistente... Organizatorii au ştiut foarte bine să păstreze secretul timpilor până în momentul premierii, astfel încât toată lumea a putut doar ghici şi aprecia estimativ cam cum s-a dat, raportat la ceilalţi competitori, iar majoritatea rezultatelor au fost o surpriză pentru înşişi cei plasaţi pe podium.
La juniori, Baier Christoph, "blondina" rârâită de 13 ani, care dovedea cu lejeritate gap-ul, a căzut victimă sindromului "entuziasm exagerat la start", ratând prima curbă, dar şi ultimul loc! Musafirul Andrei, din Bacau, a prins locul cinci şi poate o manşă nu exact cum şi-ar fi dorit, iar Tavi, câştigătorul calificărilor, a ajuns pe patru, după dificultăţi evidente. Găbelu' a aterizat pe ultima treapta a podiumului, după noi incursiuni în decor, după cum singur mărturisea, Tamaska s-a suit pe doi, la mai puţin de o secundă distanţă, în timp ce Răducu, poate cel mai motivat competitor, s-a cocoţat în vârf, după ce a cam gafat calificările. Good job, kids! La "seniori", Cezărică a avut ceva probleme şi şi-a ieşit din ritm, Reini a arătat că e în stare de mai mult decât cu ce îl creditează lumea, iar verişorii Costi şi Stefan şi-au împărţit aproape frăţeşte (sic!) primele două locuri, la distanţă infimă unul de celălalt. A treia poziţie a fost ocupată de subsemnata galinacee, după o manşă de calificări jalnică, cu mai multe frânări decât este legal în unele state. Unii îi spun noroc; aşa îmi place să îi spun şi eu! ...mai ales dacă mă gândesc la liniile lui Răzvan, ori la determinarea lui Cezar.
După cum spuneam, organizatorii au reuşit să menţină suspansul până în ultima clipă, având grijă ca fiecare rider să fie sincer surprins de rezultatul obţinut, bucuria fiind pe măsura surprizei. Premiile au venit de la Parc Aventura, Tex FM, PlayBike şi Columbia şi au ajuns la ocupanţii primelor patru locuri.
Downhill Express a dovedit că unde există puţină voinţă, localnici inimoşi (şi o ţâră de deal) se pot face multe lucruri distractive. Braşovul este înconjurat de dealuri şi munţi, înţesat de poteci şi asteaptă cu nerăbdare următorul concurs gravitaţional, care cu siguranţă va veni! ...poate şi cu un sistem de cronometrare mai performant şi cu esenţialele perne de protecţie plasate în zone-cheie din traseu. Cu încă cel puţin două concursuri de coborâre anunţate pentru această toamnă, lucrurile se mişcă înspre bine...
Respectele mele, Maximilian Munteanu
Rezultate:
Calificări:
Juniori:
1. Czeko Octavian - 1:14:15
2. Jitariu Andrei - 1:21:79
3. Giurgiu Gabriel - 1:22:02
4. Szabo Tamas - 1:22:81
5. Sipos Ervin - 1:25:06
6. Baier Cristoph - 1:32:66
7. Roman Rareş - 1:33:29
8. Ianoşiu Radu - 1:38:12
9. Stanciu Tudor - 1:44:09
10. Rusu Paul - 2:02:65
11. Buja Sebastian - 2:03:38
12. Sandi Alexandru - 2:09:53
13. Dumitrescu Adrian - 2 :09:79
14. Botezatu Rareş - 2:15:23
15. Nimat Vlad - 2:17:94
16. Crisbăşan Bogdan - 2 :34 :65
17. Sasu Vlad - DNF
17. Ignat Mircea - DNF
17. Simion Adrian - DNS
Seniori:
1. Băjenaru Cezar - 1:16:54
2. Câmpean Ştefan - 1:17:36
3. Stadler Reinhold - 11:18:76
4. Matei Răzvan - 1:19:28
5. Iordan Constantin - 1:20:73
6. Munteanu Maximilian - 1:20:92
7. Pelin Cătălin - 1:22:52
8. Fröhlich Rudolf - 1:22:71
9. Becze Robert - DNF
9. Becze Mihai - DNS
Finala:
Juniori:
1. Ianoşiu Radu - 1:18:85
2. Szabo Tamas - 1:19:90
3. Giurgiu Gabriel - 1:20:76
4. Czeco Octavian - 1:21:44
5. Jitariu Andrei - 1:22:19
6. Sipos Ervin - 1:31:44
7. Roman Rareş - 1:31:60
8. Stanciu Tudor - 1:37:47
9. Baier Christoph - 1:47:62
10. Rusu Paul - 1:49:30
Seniori:
1. Iordan Constantin - 1:14:59
2. Câmpean Ştefan - 1:14:78
3. Munteanu Maximilian - 1:15:78
4. Stadler Reinhold - 1:18:87
5. Băjenaru Cezar - 1:19:42
6. Matei Răzvan - 1:21:22
7. Pelin Cătălin - 1:21:23
Shout-outs şi mulţumiri către toţi shaperii, Franz, asistenţă şi, bineînţeles, toţi riderii!
...din păcate, fotografiile ce urmează sunt tot ce am reuşit să strângem. Orice altă contribuţie este salutară!
Nedumerirea finală... (foto: necunoscut)
Blondina de 13 ani ştie săRRRi gap-ul! (foto: Iulia Cîrstoc)
Găbelu' "Gură Mare în şalvari" înainte de decolare (foto: Iulia Cîrstoc)
Ervin şi înclinaţia ideală în contrapantă (foto: Iulia Cîrstoc)
Văru' Ştefan tace, face şi sare... (foto: Iulia Cîrstoc)
Cezărică Fără Frică! Oare ce o face cu un fully? (foto: Cristi "McRae")
Răzvan Matei şi o poziţie care spune absolut totul... (foto: Cristi "McRae")
Ştefănel, întotdeauna apt de duel! (foto: Cristi "McRae")
Găina de serviciu, Maximilian Munteanu, într-o nouă imagine nemeritat de bună (foto: Cristi "McRae")
Tavi, "cavalerul DHS", în secţiunea preferată a horticultorilor din Noua (foto: Cristi "McRae")
Ştefan se înalţă către un meritat loc doi (foto: Cristi "McRae")
...mereu proaspăt, după o baie de nisip cu suratele găini! (foto: TexFM)
Legendarul traseu 1.04 sub comanda echipei Dirt Mag:
More Mountain Biking Videos >>
Honda la aparat:
More Mountain Biking Videos >>
Needles action:
More Mountain Biking Videos >>
Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă...
More Mountain Biking Videos >>
Raporteaza
14 Comentarii
0
0
29 august 2008 la 03:34
am vrut si eu sa fiu acolo sa ma uit ( nu de alta ) oricum...se dovedeste ca totusi se poate face ceva si cu un dhs:) desi al meu sincer nu cred ca ajungea pana la gap:D
0
0
31 august 2008 la 13:02
1. Czeko Octavian - 1:14:15 calificari va dat lecti la toti :P !!!
0
0
1 septembrie 2008 la 13:06
Tavi s-a dat foarte bine in calificari si a primit aprecierile de rigoare. Asa cum "fotbalul se joaca pe goluri, dom'le", si datul la vale in concurs tine cont in primul rand de un set de timpi: cei din finala. Pluralul cuvantului lectie este "lectii", cu doi de "i". Tu de ce nu ai fost la contest, Robert?
0
0
11 septembrie 2008 la 16:00
frumos contestul :) mai asteptam unul :)
0
0
Scrie un comentariu
Promovarea ta aici!
Articole similare
Alte articole de la Maximilian Munteanu
Promovarea ta aici!
